Actualitate
Magistrații îi cer lui Nicușor Dan reexaminarea legii de modificare a pensiilor speciale
Magistrații, inclusiv de la Curtea de Apel Cluj, au semnat un memoriu prin care îi cer președintelui Nicușor Dan reexaminarea legii de modificare a pensiilor speciale.
Magistrații au semnat un memoriu prin care îi cer președintelui Nicușor Dan reexaminarea legii de modificare a pensiilor speciale|Foto: Inquam Photos / George Călin
Conducerile tuturor Curților de Apel din țară îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită Parlamentului pentru reexaminare legea care vizează pensiile magistraților.
CITEȘTE ȘI:
Decizie importantă a judecătorilor CCR: Reforma privind pensiile speciale este constituțională. Legea poate fi promulgată.
În același timp, magistrații arată că solicitarea lor „nu repune în discuţie aspectele statuate prin Decizia CCR”.
Curtea Consituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 februarie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului privind reforma pensiilor magistraţilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional.
Magistrații îi cer lui Nicușor Dan reexaminarea legii de modificare a pensiilor speciale
Potrivit unui comunicat publicat vineri, magistrații arată în memoriu necesitatea reexaminării, în ansamblul său, a legii de modificare a pensiilor speciale:
„Vă adresăm solicitarea ca, în exercitarea atribuţiei dumneavoastră prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituţia României, înainte de promulgare, să apreciaţi asupra oportunităţii de a adresa Parlamentului României o cerere de reexaminare, în ansamblul său, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, se arată în memoriul formulat de conducerile curților de apel din țară.
Ce motive invocă magistrații?
Magistrații notează că rolul preşedintelui în procedura de promulgare a legii este unul esenţial, iar nu unul pur decorativ, astfel încât șeful statului are competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate.
„Astfel, rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României că Preşedintele României, în cadrul procedurii de promulgare a legii, are obligaţia de a analiza conţinutul normativ al legii şi de a constata dacă au fost respectate prevederile regulamentare, constituţionale sau convenţionale la care România este parte sau dacă interesul public, realităţile sociale, economice sau politice justifică reglementarea adoptată de Parlament şi supusă promulgării.
Prin urmare, analiza Preşedintelui poate viza, pe de o parte, aspecte de legalitate, deficienţe ale legii legate de procedura de adoptare sau de conţinutul său prin raportare la acte normative interne sau internaţionale în vigoare, fiind necesară corelarea cu ansamblul reglementărilor interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, pe de altă parte, aspecte de oportunitate care privesc efectele economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc reglementările adoptate, legiuitorul fiind obligat să fundamenteze temeinic soluţiile pe care le cuprinde legea, pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, potrivit documentului citat.
Măsurile legislative naționale privind statului magistraților intră în domeniul dreptului UE
Semnatarii subliniază că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii.
„În consecință, orice măsură legislativă națională care afectează condițiile statutare și materiale ale judecătorilor, inclusiv regimul pensiilor de serviciu, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în măsura în care este susceptibilă să influențeze independența acestora, astfel cum a statuat în mod constant Curtea de Justiție”, potrivit memoriului citat.
În același timp, magistrații susțin că solicitarea de reexaminare propusă nu implică stabilirea unei neconformităţi a reglementării cu dreptul UE, nici interpretarea dreptului UE de către Preşedintele României, ci solicitarea conţine „temeiurile care stau la baza acesteia”, aprecierea în concret asupra reexaminării efective revenind Parlamentului.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, pe o durată de 15 ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că imediat ce proiectul privind pensiile magistraților va deveni lege, prin promulgare și publicare în Monitorul Oficial, Guvernul va continua dialogul cu Comisia Europeană, astfel încât România să nu piardă cele 230 de milioane de euro, granturi din PNRR, fonduri aferente acestui jalon.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
