Dacă nu ne propunem să facem din diplomația economică politică de stat și nu creăm punți comerciale între România și țările puternic dezvoltate, înseamnă că nu am înțeles nici acum că politicul este forma concentrată a economicului.
Noile măsuri fiscale propuse de Guvern vizează o amplă restructurare a administrației locale. „Trebuie să avem mai multă eficiență. Țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare județ, din toate orașele și comunele țării”, spune premierul Ilie Bolojan.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a tras un semnal de alarmă privind eficiența politicilor publice în domeniul ocupării și formării profesionale. Deși România a investit zeci de milioane de euro în aceste programe în 2024, numărul de angajați a scăzut, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la rezultatele obținute.
România ar putea beneficia de 60,2 miliarde de euro, fonduri europene, în exercițiul financiar 2028 – 2034, conform propunerii înaintate de Comisia Europeană. Alocarea este cu 14 miliarde de euro mai mare decât fonduri prevăzute în actualul ciclu financiar.
Uniunea Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul ciclu bugetar de șapte ani, creștere substanțială față de cifra de 1.200 de miliarde de euro alocate pentru 2021-2027.
În contextul crizei forței de muncă locale, România se bazează tot mai mult pe muncitori străini. Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că, în prima jumătate a anului 2025, cele mai multe avize de angajare au fost emise pentru cetățeni din Nepal, Sri Lanka și India.
Impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc ridică semne de întrebare din perspectiva eficienței măsurii aplicate, avertizează parlamentarul clujean Remus Lăpușan. „Un domeniu cu potențial uriaș de venituri pentru bugetul de stat este tratat cu blândețe fiscală”, spune deputatul social-democrat.
