Administrație
Proiect pentru prima cale ferată de mare viteză, de peste 200 km/h în România. Traseul, pe la Cluj. „Visăm cai verzi pe pereți”
A fost redactat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care se propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată de mare viteză, peste 200 km/h, cu un cost estimat de 120 milioane euro.
New Pendolino al operatorului privat italian NTV produs de Alstom, aflat în serviciu din 2017 și care rulează la viteza maximă de 250 km/h. Foto: Wikipedia.
Specialiștii din cadrul Asociației Pro Infrastructură arată că propunerea nu este una fezabilă, în ultimii 20 de ani nefiind pusă în teren o strategie de reparații capitale și modernizare care să aducă beneficii semnificative în acest sens: „România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză. Visăm cai verzi pe pereți”.
Traseele propuse sunt fie unul de 17 miliarde euro pe București-Sibiu-Cluj-Oradea, fie o linie hibridă (160 km/h-200 plus) pe ruta Brașov-Sighișoara-Cluj, care să includă secțiuni din cele care urmează să fie reabilitate în actualele contracte de execuție.
„Realitatea? Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% este scadentă la refacție/RK (reparații capitale), vitezele de circulație pe magistrale fiind la jumătate față de 1995, marfa târându-se cu 17 km/h și călătorii cu vreo 50 km/h, materialul rulant fiind depășit fizic și moral.
Sunt și numeroase aspecte tehnice și economice pentru care banii aruncați în HSR (High Speed Rail) sunt o tichie de mărgăritar, nu o soluție la problemele reale. De exemplu, avem nevoie de "servicii feeder" (o rețea convențională care să alimenteze HSR cu trafic), accesele în gări sunt praf (15-30 km/h în Brașov), iar pe HSR nu poți căra marfă, ci doar oameni care trebuie să plătească un bilet scump”, mai arată cei din cadrul Asociației Pro Infrastructură.
Ce s-ar putea face?
Aceștia recomandă ca în locul documentațiilor „inutile”, cel puțin pentru următorii 15-20 de ani, să fie făcute „studii serioase” despre cum poate fi reparată rețeaua, dar și despre „cum ieșim din dezastrul ultimilor 20 de ani când s-a alocat doar 10-15-20% din necesar pe mentenanță și reparații capitale și s-au băgat sume uriașe în reconstrucția celebrului Coridor IV (redenumit Rin-Dunăre) cu efecte nesemnificative în reducerea timpilor de parcurs (10-15 minute pe București-Constanța după o investiție de 1 miliard de euro), capacitatea de transport marfă scăzând masiv”.
CITEȘTE ȘI:
