Administrație
Trenul metropolitan și marile proiecte ale Clujului. Primarul Emil Boc promite o revoluție în mobilitatea urbană și regională.
Primarul Emil Boc a vorbit de proiectele majore care promit să transforme radical mobilitatea și infrastructura din Cluj-Napoca și zona metropolitană.

La un post de radio local, primarul Emil Boc a prezentat viziunea administrației locale pentru un Cluj mai conectat, mai echilibrat și mai respirabil – atât pentru locuitorii săi actuali, cât și pentru cei care își vor găsi un cămin în aria metropolitană extinsă.
În centrul acestui efort transformator se află proiectul trenului metropolitan, un sistem de transport feroviar rapid care va lega Gârbău de Bonțida pe o distanță de aproape 49 de kilometri, traversând Cluj-Napoca și integrând noi puncte de oprire strategice. Această investiție nu este doar un proiect de infrastructură, ci o schimbare de paradigmă.
CITEȘTE ȘI:
A fost lansată licitația pentru lucrările la trenul metropolitan. Emil Boc: „Aceasta va fi cheia dezvoltării metropolitane a Clujului”
„Trenul metropolitan este alt proiect major al Clujului. Tren metropolitan de la Gârbău până la Bonțida, 48,8 km, cu stații, pe parcursul acestui traseu, sunt opt stații noi față de cele existente. Le știm Baciu, Baciu Triaj, gara Cluj. Dar mai sunt opt stații noi, din care cinci sunt pe teritoriul municipIului Cluj-Napoca. De exemplu, la podul Fabricii, la aeroport, la Tetarom. Stații care să permită tuturor celor care vin de la Bonțida sau din partea cealaltă, de la Gârbău, să locuiască în afara Clujului și să vină mai repede de două ori decât ar veni cu mașina în Cluj-Napoca la locul de muncă.
Asta înseamnă că vor scădea prețurile la locuire pentru că vei putea să-ți faci o casă sau să-ți construiești o casă sau să îți construiești un bloc pe o arie de 50 de kilometri în afara Clujului, oameni buni. Acolo vei putea să ai și grădină și cucu să-ți cânte și păsărelele dimineața, da? Pentru că aria asta este uriașă, mare. Investitorii vor putea să meargă cu investițiile să nu se înghesuie tot în aria asta strictă Cluj-Florești, acum și Gilău, că deja Clujul și Gilăul au devenit aglomerate.
Ne ducem pe 50 de kilometri. Noi am descălcit toate ițele astea cum să promovăm proiectele acestea și e o muncă absolut laborioasă când faci ceva pentru prima dată. Dar ne bucurăm că avem data de 1 septembrie dată de depunere a ofertelor. 97 de zile pentru cei interesați să vină să depună ofertele. În 1 septembrie ne uităm câte firme au depus oferta. Deci e un proiect despre care o să mai vorbesc, o să se mai audă foarte mult. Repet, n-am inventat gaura la covrig și nici apa caldă”, a afirmat edilul.
„Degeaba am ținut eu aici strâns, riguros cât am putut că nici noi nu suntem îngeri”
Declarațiile vin în contextul în care Clujul a resimțit presiunea unei dezvoltări imobiliare haotice, în special în Florești, pe care Emil Boc o consideră exemplul negativ al unei urbanizări fără viziune.
„Dacă mergeți în Europa vestică, peste tot vedeți din gara centrală a orașului că te poți duce din 30 în 30 de minute aproape în toată aria de 100 de kilometri. Oamenii care fac naveta, oamenii care se duc și vin la muncă. Noi am rămas însă focalizați doar aici pe Cluj.
A venit Floreștiul cu o dezvoltare haotică, urbanistică și care ne-a creat mari probleme nouă, Clujului. Eu în continuare spun, oricât s-ar supăra unii pe mine. Eu plătesc oalele sparte ale unei politici urbanistice haotice realizate în Florești. Fără cap și fără coadă, fără creșă, fără grădiniță, fără școală, fără infrastructură, fără drumuri. Toată presiunea de acolo unde a venit? În municipiul Cluj-Napoca. Degeaba am ținut eu aici strâns, riguros cât am putut că nici noi nu suntem îngeri.
Am greșit și noi în unele politici, dar oricum nu se compară cu ceea ce s-a întâmplat în Florești. Și acum toate proiectele majore pe care le-am promovat, deși n-aveam nicio obligație, încep din Florești. Uitați-vă la centura metropolitană. Și tronsonul 1 și tronsonul 2, de acolo încep. Uitați-vă la metrou. De acolo începe. Uitați-vă la Spitalul Regional de Urgență. Acolo se face. Deci, încercăm să reparăm. Nu toată ziua stăm și zicem că «n-am ce face, au făcut ăștia porcării». Am luat taurul de coarne cu toate greutățile, cu toate criticile pe care mi le-au făcut, dar mergem mai departe. E vestea bună”, a punctat edilul.
Pe lângă aceste inițiative majore, primăria Cluj-Napoca lansează și o serie de proiecte punctuale dedicate educației, recreerii și spațiului verde: AquaPark, skate park indoor, parcuri noi în Bună Ziua și Grigorescu, precum și lucrări de conectare a orașului la autostradă prin Tureni, toate parte din strategia de a transforma Clujul într-un oraș european modern, verde și funcțional.
„Pleacă la drum și AquaPark-ul spre licitație. Pleacă la drum și skate park-ul indoor la licitație. Sunt în evaluare ofertele pentru școala Bună Ziua ca să o terminăm. O să plecăm la drum și cu proiectul care vizează parcul din Bună Ziua. Se lucrează la Parcul 14 Iulie din Grigorescu. Clujul e un șantier în continuare și ne ducem mai departe. La Spitalul Regional de Urgență se lucrează în graficul stabilit. La conectarea Clujului la autostradă pe la Tureni se lucrează (…) ritmul pe care îl avem să circulăm în iulie să nu mai fim nevoiți să batem Cluj-Florești ca să ne urcăm pe autostradă. Vor începe lucrările la pasajul de la Tăietura Turcului. Este un alt proiect major de infrastructură care va descongestiona ce avem aici la Cluj. Nu stăm nicio secundă, împingem fiecare proiect înainte”, a încheiat Emil Boc.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: