Actualitate
Declarația halucinantă a președintelui Curții de Apel București, Liana Arsenie, desființată de vicepreședintele CNA. Valentin Jucan: „O afirmație profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată”.
Vicepreședintele CNA reacționează la declarația halucinantă a judecătoarei Liana Arsenie, care a susținut că difuzarea de către televiziunea publică a documentarului Recorder reprezintă „instigare împotriva ordinii constituționale”. După cum arată Valentin Jucan, afirmația reprezintă o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și o tentativă de intimidare a presei.
Valentin Jucan (CNA), despre declarația halucinantă a judecătoarei Liana Arsenie: „O afirmație profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată”.|Foto: monitorulcj.ro
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, Valentin Jucan semnalează că președintele Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a făcut o afirmație nu doar eronată, ci „profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată de persoana care e formulat-o”, după apariția documentarului Recorder-Justiție capturată.
Declarația halucinantă a președintelui Curții de Apel București, Liana Arsenie, desființată de vicepreședintele CNA. Valentin Jucan: „O afirmație profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată”
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), clujeanul Valentin Jucan, consideră că prezentarea de către Televiziunea Publică a documentarului Recorder «Justiție capturată» reprezintă un act prin care TVR „își exercită misiunea legală”.
„TVR își exercită misiunea legală atunci când difuzează un documentar de interes public major privind modul de funcționare a justiției. Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt protejate constituțional, cenzura fiind interzisă. A pune sub semnul întrebării, cu limbaj cvasi-penal, simplul fapt că TVR difuzează o investigație jurnalistică este în contradicție stridentă cu însăși protecția constituțională de care beneficiază TVR și orice entitate media. A invoca «instigarea împotriva ordinii constituționale» este nu doar disproporționat și nefundamentat juridic, ci, de la nivelul de la care s-a făcut afirmația, este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privința libertății de exprimare și o lipsă de control emoțional într-un moment de expunere publică”, notează Valentin Jucan într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Vicepreședintele CNA apreciază nu numai „eronată, ci profund iresponsabilă și incompatibilă cu înalta funcție ocupată de persoana care a formulat-o” afirmația președintei Curții de Apel București, Liana Arsenie, care a susținut, în timpul unei conferințe de presă, că „atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale”, cu referire la difuzarea de către TVR a investigației Recorder.
Deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și tentativă de intimidare a presei
După cum notează Defapt.ro, pedepsele pentru instigarea publică sunt:
*Fapta de a îndemna publicul să comită infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a depăși pedeapsa pentru infracțiunea instigată.
*Dacă instigatorul este funcționar public, pedeapsa crește la închisoare de la 1 la 5 ani și se adaugă interzicerea exercitării unor drepturi.
*Dacă instigarea publică duce la comiterea efectivă a infracțiunii, se aplică pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune
Însă Jucan arată că „instigarea publică împotriva ordinii constituționale” sugerează că TVR și Recorder au comis o faptă penală. „Strict din punct de vedere juridic, expresia este folosită în două teze ale Codului penal:
*Instigarea publică – art 368 (...)
*Acțiuni împotriva ordinii constituționale – art. 397”, arată vicepreședintele CNA.
„Când unul dintre cei mai importanți actori ai sistemului judiciar din România sugerează public faptul că o investigație jurnalistică - difuzată și de postul public de televiziune, în baza misiunii sale legale - ar reprezenta «instigare împotriva ordinii constituționale», nu mai asistăm la o simplă opinie personală, ci la o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor și la o tentativă de intimidare a presei”, semnalează vicepreședintele CNA.
Rolul constituțional al televiziunii publice
El amintește că Societatea Română de Televiziune este, prin Legea nr. 41 din 1994, un serviciu public autonom de interes național, independent editorial, care are obligația de a asigura pluralismul informației, libera exprimare și informarea corectă a opiniei publice.
CITEȘTE ȘI:
Sute de procurori și judecători, inclusiv magistrați din Cluj, mesaj de solidaritate cu magistrații care au făcut dezvăluiri despre „justiția capturată”: „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”
„Legea prevede explicit faptul că TVR trebuie:
*să prezinte «în mod obiectiv, imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale»;
*să «asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice»;
*să promoveze «valorile democratice, civice, morale» și să «militeze pentru adevăr și justiție».
În plus, în îndeplinirea acestor atribuții, TVR trebuie să respecte ordinea constituțională - ceea ce înseamnă tocmai să garanteze dezbaterea liberă, transparentă, despre funcționarea instituțiilor statului, INCLUSIV A JUSTIȚIEI. (Cineva de la Curtea de Apel se pare că nu a citit legea de funcționare a TVR.)
Prin urmare, difuzarea investigației Recorder pe postul public de televiziune:
*NU este un exces, ci se încadrează direct în misiunea legală de informare asupra «treburilor publice»;
*NU este, în sine, un «atac al politicului instituționalizat», ci este un exercițiu de informare și transparență asupra unui domeniu fundamental al statului de drept”, argumentează Jucan.
Potrivit acestuia, „a afirma că simpla difuzare de către TVR a unei anchete critice reprezintă un «atac al politicului instituționalizat» dovedește o lipsă de logică: serviciul public de televiziune, la fel ca oricare entitate media, este chemat să servească interesul public, nu să protejeze imaginea instituțiilor publice de critică”.
Rolul jurnalismului de investigații
„Atât jurisprudența CEDO, cât și doctrina democratică subliniază rolul presei ca fiind fundamental, primind sintagma de «câine de pază» al democrației (watchdog). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat constant faptul că presa are o misiune esențială: să transmită informații și opinii privind chestiuni de interes general, publicul având dreptul de a le primi.
Investigațiile jurnalistice în materie de justiție fac parte din aceste principii și
*sunt legitime și necesare, atâta timp cât se bazează pe fapte, documente și mărturii; *pot și trebuie să ridice întrebări incomode despre independența sistemului judiciar, despre eventuale abuzuri sau complicități;
*beneficiază de o protecție sporită a libertății de exprimare, întrucât vizează funcționarea unei puteri a statului, nu simple dispute de ordin privat”, menționează vicepreședintele CNA.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan îi invită pe procurori și judecători la discuții: „Când 200 de magistrați spun că este o problemă lucrurile sunt foarte serioase”
În opinia sa, „a reduce un astfel de demers jurnalistic la un «film foarte artistic, cu pretenții de documentar» este, desigur, un drept la opinie, dar este - în egală măsură - o minimizare retorică a rolului de control democratic pe care îl are un jurnalist de investigație”.
„Totul se agravează în momentul în care în aceeași afirmație este introdusă acuzația de «instigare publică împotriva ordinii constituționale».
Efectul nu mai este doar unul polemic, ci de delegitimare potențial penală a activității jurnalistice.(...).Ordinea constituțională înseamnă ansamblul principiilor și instituțiilor stabilite prin Constituție: stat de drept, separarea puterilor în stat, pluralism politic, drepturi fundamentale ș.a.m.d.
Un documentar de investigație, fie el critic și incomod, care expune mecanisme de «captură a justiției», dar care nu îndeamnă la violență, la răsturnarea prin forță a instituțiilor sau la comiterea de infracțiuni, pur și simplu nu poate îndeplini elementele constitutive ale instigării din art. 368 și nici pe cele din sfera art. 397. Este pur și simplu o încercare de intimidare, nicidecum o opinie”, subliniază Jucan.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
