România reprezintă un studiu de caz „negativ” în cel mai recent raport publicat de hub-ul educațional de elită al Guvernului Orbán. Analiza încearcă să demonstreze că Bruxelles-ul nu mai este doar un observator al democrației, ci un actor activ care influențează modul în care se desfășoară alegerile din țările membre.
Subiectul autonomiei Ținutului Secuiesc continuă să reprezinte un subiect sensibil atât pentru comunitatea maghiară, cât și pentru români. Organizația din Transilvania controlată de politicianul Laszlo Tokes pune presiune și aduce în dezbatere aspirațiile spre autonomie.
Consilierul local AUR Cluj, Anca Ciubăncan, a formulat pretenții cu substrat etnic în condițiile în care suma alocată pentru evenimentele dedicate Zilei Naționale a României este mai mică decât cea care a fost prevăzută pentru desfășurarea Zilelor Culturale Maghiare. „Să nu aduceți fantomele trecutului la această masă”, a rispostat Boc.
Alianţa Maghiară din Transilvania reia demersul pentru depunerea în Parlamentul României a proiectului de lege privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. „Revendicările comunităţii noastre privind autodeterminarea trebuie repuse pe agenda publică”, transmite Consiliul Naţional al AMT.
PNL a reacționat, duminică, prin intermediul purtătorului de cuvânt, Ionuț Stroe, la afirmaţia cu privire la „autonomie” a fostului ministru al Mediului (UDMR) Tanczos Barna. „Cu cât vor fi mai aproape de această temă, cu atât vor fi mai departe de viitoarea guvernare”, transmite PNL.
Un proiect de lege inițiat de parlamentari PNL și PSD prevede majorarea la 7% a pragului electoral, aspect ce ar duce la eliminarea UDMR de pe scena politică. Asociațiile maghiare avertizează asupra pericolelor aferente adoptării unei asemenea legi.
