Social
Persoanele cu dizabilități, în risc ridicat de sărăcie: România, în top negativ la nivel european
În România, ponderea persoanelor de peste 16 ani, cu dizabilități, care se află în risc de sărăcie, este printre cele mai ridicate din UE. Pentru a reduce impactul negativ, statul ar trebui să ofere un pachet extins de beneficii, scutiri de taxe, contribuții și impozite pentru persoane cu dizabilități.
Persoanele cu dizabilități din România, în risc ridicat de sărăcie și excluziune socială: ce poate face statul pentru a reduce din impactul negativ?|Foto: pexels.com
România înregistrează una dintre cele mai ridicate ponderi ale persoanelor cu vârsta de peste 16 ani cu dizabilități care se află în risc de sărăcie sau excluziune socială din Europa, conform datelor Eurostat, analizate de Monitorul Social.
CITEȘTE ȘI:
Peste un sfert dintre români nu își pot acoperi nevoile de bază: vârstnicii, cei mai afectați de sărăcie
Astfel, 38,4% din totalul persoanelor cu dizabilități din România se aflau, în anul 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu media UE de 28,7%, arată analiza publicată de Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Persoanele cu dizabilități, în risc ridicat de sărăcie: România, în top negativ la nivel european
Un procent de 38,4% din totalul persoanelor cu dizabilități din România se aflau, în anul 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu media UE de 28,7%, menționează sursa citată.
Valori ridicate ale riscului de sărăcie și excluziune socială sunt în Lituania (45,8%), Bulgaria (43,5%) și Croația (40,2%), iar valori mai mici în țări ca Cehia (15,6%), Slovacia (19,7%) și Austria (21,5%).
Deși rămâne la un nivel ridicat, procentul persoanelor cu dizabilități din România care se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu mai mult de 10% în ultimul deceniu, de la 49,1% în 2015, la 45,2% în 2020, ajungând la 38,4% în anul 2024, în timp ce la nivel european scăderea riscului de sărăcie și excluziune socială a fost nesemnificativă, de la 30,4% în 2015, la 28,7% în 2024.
Dizabilitatea în România, o barieră structurală pentru un trai decent
Totuși, riscul de sărăcie și excluziune socială rămâne mult mai ridicat în rândul persoanelor cu dizabilități din România comparativ cu același risc în rândul persoanelor fără dizabilități (38,5% versus 24,1%), România având unul dintre cele mai mari decalaje între cele două grupuri din UE, de aproximativ 14%.
„Acest lucru sugerează că dizabilitatea este o barieră structurală în accesarea unui nivel de trai care să asigure subzistența și un trai decent”, potrivit analizei citate.
„Explicația principală pentru procentul ridicat al persoanelor cu dizabilități în risc de sărăcie sau excluziune socială este dată de numărul mare de persoane aflate în deprivare materială și socială severă. Deși a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani (de la 41% în 2015 la 26,7% în 2024), România continuă să fie la distanță semnificativă de media UE (10,4%), fiind alături de Bulgaria (27,1%) în topul țărilor cu cea mai mare rată a deprivării materiale și sociale severe”, notează autorii cercetării.
CITEȘTE ȘI:
Sprijin de 600 de lei/lună pentru copiii cu dizabilități: programul de susținere a persoanelor vulnerabile continuă la Cluj
Totodată, la acest indicator, România înregistrează cel mai mare decalaj între persoanele cu dizabilități și fără dizabilități comparativ cu statele membre (13%).
„O altă explicație pentru scăderea ponderii persoanelor cu dizabilități aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială este impactul ridicat al transferurilor sociale (indemnizații, pensii, ajutoare sociale) asupra reducerii riscului de sărăcie monetară. Practic, în anul 2024, ponderea persoanelor cu dizabilități în risc de sărăcie înainte de transferuri sociale era de 78,5%, ajungând la 22% după transferurile sociale. Așadar, transferurile sociale, care includ pensii, indemnizații, alocații, scutiri de taxe, au redus sărăcia cu 56%”, mai arată studiul.
Dacă ponderea populației aflate în risc de sărăcie nu diferă substanțial în funcție de dizabilitate, cea mai mare dificultate a persoanelor cu dizabilități este procentul ridicat care se confruntă cu lipsuri materiale și sociale. Acest lucru poate fi explicat de faptul că persoanele cu dizabilități au, în general, cheltuieli ridicate care apar ca urmare a dizabilității, lucru care reduce capacitatea gospodăriei de a-și permite bunuri considerate esențiale pentru un nivel de trai rezonabil.
Pentru a atenua barierele structurale determinate de dizabilitate, autorii studiului recomandă păstrarea unui „pachet extins de beneficii monetare și non-monetare, precum și scutiri de taxe, contribuții și impozite pentru persoane cu dizabilități”, dar și extinderea acestora pentru a scădea numărul de persoane care se află în risc de sărăcie sau excluziune socială și în mod particular în deprivare materială și socială severă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
