Politică
Republica Moldova ia în calcul unirea cu România dacă nu va adera la UE în doi ani. Vicepremier „Acesta e planul B și va exista un cost”.
Republica Moldova ia în calcul scenariul unirii cu România în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la UE ar intra în impas după 2028.
Republica Moldova ia în calcul unirea cu România dacă nu va adera la UE în doi ani|Foto: presedinte.md
Obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE, până la sfârșitul anului 2028.
CITEȘTE ȘI:
Aderarea la UE până în 2028, obiectivul principal al noului Guvern din Republica Moldova
Însă „Planul B” al Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană vizează unirea Republicii Moldova cu România, dacă parcursul european de integrare al țării ar fi periclitat, spune vicepremierul moldovean Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv.
Republica Moldova ia în calcul unirea cu România dacă nu va adera la UE în doi ani. Vicepremier „Acesta e planul B și va exista un preț”.
Oficialul de la Chișinău a descris scenariul unirii cu România ca o posibilă opțiune, în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Eeuropeanp ar stagna după anul 2028.
„Acesta este Planul B”, a spus vicepremierul de la Chișinău, Eugen Osmochescu.
CITEȘTE ȘI:
Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde de sprijinul României: Peste 73% dintre români consideră „suficient” ajutorul acordat statului vecin
Declarațiile sale vin în contextul în care Chișinăul insistă pentru deschiderea primului său cluster de negocieri pentru aderare, implementând alinierea la legislația UE și încercând să mențină impulsul, pe fondul presiunii crescânde a Rusiei.
Osmochescu a semnalat însă că obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE, până la sfârșitul anului 2028. Numai dacă acest proces ar stagna, liderii politici ar lua în considerare serios alternativele.
Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că aderarea sa este legată de cea a Ucrainei, oficialul a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merit, dar a spus că Chișinăul are nevoie urgentă de progrese tangibile din partea Bruxelles-ului.
„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus el, subliniind continuarea operațiunilor hibride rusești, care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.
În martie anul trecut, un atac rusesc asupra hidrocentralei ucrainene de pe Nistru a provocat o deversare de petrol care a poluat râul Nistru, o sursă-cheie de apă pentru Moldova și sud-vestul Ucrainei.
Osmochescu a recunoscut că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista presiunii militare prelungite. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii”, a spus el. „Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”.
Euractiv a relatat săptămâna trecută că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la UE ar putea fi deschise pe 16 iunie.
CITEȘTE ȘI:
Pas înainte pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Vor fi create grupuri de lucru pentru negocieri.
„Dacă se întâmplă în iunie, când vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar”, a spus el. „Asta este ceea ce ne propunem”.
Viceprim-ministrul moldovean a susținut de asemenea discuțiile privind integrarea treptată sau formele de aderare asociată, conform propunerii recente a cancelarului german Friedrich Merz.
Potrivit propunerii lui Merz, statutul de membru asociat ar oferi unei țări candidate dreptul de a participa la consiliile liderilor și miniștrilor UE fără drept de vot.
Osmochescu a spus că orice pas intermediar care apropie Moldova de blocul european ar ajuta la consolidarea reformelor și la liniștirea electoratului.
Întrebat dacă o asemenea decizie ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, Osmochescu a spus că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și de familie apropiate cu România. În plus, mulți cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenie română.
Sprijinul pentru unirea cu România este de aproximativ 40% în Republica Moldova, unde circa 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori au pașapoarte românești. În România, susținerea pentru unire este de aproximativ 70%.
Există un cost
„Există un preț”, a recunoscut Osmochescu.
CITEȘTE ȘI:
Maia Sandu, mesaj în favoarea unirii cu România: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru”
„Acesta va trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar prețul nu ar fi la fel de mare ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest, atunci când s-au unit”.
„De luat în considerare”, a spus el când a fost întrebat dacă 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare. „Exact asta a spus și președintele.”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
