Actualitate
Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde de sprijinul României: Peste 73% dintre români consideră „suficient” ajutorul acordat statului vecin
3 din 4 români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană.
Peste 73% dintre români consideră „suficient” ajutorul acordat Republicii Moldova pentru integrarea europeană|Foto: presedinte.md
Una dintre concluziile sondajului cu privire la percepția românilor asupra Republicii Moldova, realizat de INSCOP Research în perioada 14-21 aprilie 2026, arată că 3 din 4 români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană.
Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde de sprijinul României: Peste 73% dintre români consideră „suficient” ajutorul acordat statului vecin
În privința sprijinului oferit de România Republicii Moldova, 73.4% dintre respondenți consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană (față de 56.3% în iulie 2015 și 72.8% în septembrie 2025), în timp ce 15.8% sunt de părere că nu face suficiente lucruri (față de 29.6% în iulie 2015 și 16.5% în septembrie 2025). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 14.1% în iulie 2015 și 10.7% în septembrie 2025).
CITEȘTE ȘI:
Maia Sandu, imagine publică pozitivă în România: 71.3% dintre români cred că președintele Moldovei este mai apropiat de București decât de Moscova
Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în UE. Sunt de părere că România nu face suficiente lucruri pentru integrarea Republicii Moldova în UE într-un procent mai ridicat decât media: persoanele sub 44 de ani și locuitorii din urbanul mare.
Integrarea Europeană a Republicii Moldova
47.1% dintre respondenți (față de 40.5% în iulie 2015) sunt de acord cu afirmația: „Integrarea europeană a Republici Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene”, în timp ce 44.1% aleg afirmația (față de 46% în iulie 2015): „Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării”. 8.8% nu știu sau nu răspund (față de 13.5% în iulie 2015).
CITEȘTE ȘI:
Ce spun românii despre unirea cu Republica Moldova. 7 din 10 ar vota „pentru”
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că integrarea europeană a Republici Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene. Sunt de părere că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, cei de peste 60 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.
Evoluția relației România – Republica Moldova
50.7% dintre cei chestionați consideră că relația dintre România și Republica Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani, 16.3% sunt de părere că s-a înrăutățit, iar 25.2% cred că a rămas la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.9%.
CITEȘTE ȘI:
România cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu R. Moldova în urma pachetului de extindere publicat de Comisia Europeană
Menționează că relația dintre România și Republica Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural consideră într-un procent mai ridicat decât media că relația dintre cele două țări s-a înrăutățit. Sunt de părere că relația România – Republica Moldova a rămas la fel într-o măsură mai mare decât majoritatea populației: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din urbanul mic.
Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
