Politică
Senatul a respins obiecțiile lui Nicușor Dan privind legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Plenul Senatului a respins cu un vot covârșitor, luni, obiecţiile președintelui Nicușor Dan la proiectul privind combaterea antisemitismului și extremismului.
Senatul respinge obiecțiile lui Nicușor Dan privind legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei|Foto: presidency.ro
Proiectul, iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptat de Parlament în iunie. Actul normativ a fost contestat, în 20 iunie, la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România şi POT, Curtea respingând sesizarea.
CITEȘTE ȘI:
Institutul Elie Wiesel condamnă manifestările legionare, care rămân nesancționate: „Angajamentele ferme ale autorităților de a combate discursul urii și elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declarații”
În 4 decembrie, preşedintele Nicușor Dan a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare, acesta apreciind că actuala formă a actului normativ ar putea duce la „amplificarea tensiunilor”, notează Agerpres.ro
Senatul a respins obiecțiile lui Nicușor Dan privind legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în forma iniţială, respingând obiecţiile formulate de preşedintele Nicuşor Dan în cererea de reexaminare a actului normativ, transmisă Parlamentului.
CITEȘTE ȘI:
Consiliul Europei avertizează asupra creșterii discursului de incitare la ură în România și recomandă un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli
Președintele a considerat că, în forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracţiuni.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conţine idei xenofobe, fără a face diferenţa între materiale de propagandă extremistă şi opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât şi de echilibru. Ambele sunt esenţiale pentru apărarea democraţiei”, a apreciat preşedintele.
Actul normativ a fost adoptat în aceeaşi formă care a trecut iniţial de Parlament, plenul Senatului respingând obiecţiile preşedintelui.
Pedepse mai dure pentru constituirea sau sprijinirea oragnizațiilor cu caracter fascist, legionar sau xenofob
Proiectul prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, mai prevede proiectul.
CITEȘTE ȘI:
Simboluri fasciste pe munții României: însemne legionare pe Vârful Buila
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă această faptă este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. Nu va constitui infracţiune în cazul în care fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi.
Legea mai pedepseşte contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Săvârşirea acestor fapte prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice. De asemenea, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, precum şi al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică, mai prevede legea. Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unul la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă fapta prevăzută este comisă prin intermediul unui sistem informatic limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
În iulie 2025, Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea care vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și combaterea antisemitismului.
Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
