Național
Institutul Elie Wiesel condamnă manifestările legionare, care rămân nesancționate: „Angajamentele ferme ale autorităților de a combate discursul urii și elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declarații”
Institutul Național de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel” a lansat un apel public prin care arată necesitatea aplicării legii în contextul comemorării lui Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești. „Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România”, arată institutul.
Salut nazist la comemorarea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, noiembrie 2024| Foto: Andrei Pungovschi|Scena9
Zeci de persoane au mers la finalul săptămânii trecute pentru a-l comemora pe Corneliu Zelea Codreanu, în locul unde a fost asasinat în urmă cu 87 de ani, semnala, duminică, HotNews.ro
CITEȘTE ȘI:
Jurnalistul care a fotografiat comemorarea lui Zelea Codreanu, vizat de percheziții. ActiveWatch: „O limitare abuzivă a libertății presei”.
În acest context, Institutul Național de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel” semnalează că, în ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură și manifestărilor extremiste în spațiul public.
Institutul Elie Wiesel condamnă manifestările legionare, care rămân nesancționate: „Angajamentele ferme ale autorităților de a combate discursul urii și elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declarații”
Institutul Elie Wiesel semnalează escaladarea, în ultimul an, a discursului instigator la ură și a manifestărilor extremiste în spațiul public, aspecte ce au fost posibile prin sfidarea legii.
CITEȘTE ȘI:
Consiliul Europei avertizează asupra creșterii discursului de incitare la ură în România și recomandă un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli
„Toată această intensificare a avut loc în contextul sfidării legislației memoriale în vigoare, mai cu seamă a OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, se arată în apelul public semnat de Institutul Elie Wiesel, adresat Ministerului Afacerilor Interne și Parchetului General.
De asemenea, după cum arată sursa citată, în 2021 Raportul Inspecției judiciare privind modul de investigare şi soluţionare a cauzelor având ca obiect infracţiunile motivate de ură şi discriminare şi infracţiunile rezultate din interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război consemna, semnala în urma analizei soluțiilor din dosarele de cercetare pe perioada 2017-2020, eficiența redusă a activității organelor de anchetă.
Institutul „Elie Wiesel” a menționat public că în prima jumătate a anului 2025 parchetul și poliția au reușit finalizarea și trimiterea în judecată a mai multor persoane a căror fapte au fost încadrate sub incidența OUG nr. 31/2002. Astfel, în primele luni ale anului 2025 s-au finalizat cercetările în mai multe dosare și un număr de 14 persoane au fost trimise în judecată.
„Părea că această lege nu este chiar inutilă pentru realitatea memorială din România”, adaugă sursa citată.
„Iată că, la un an de zile situația pare să fi revenit la vechile obiceiuri: manifestări prolegionare, cultul lui Corneliu Zelea Codreanu sub aripa ocrotitoare a jandarmilor. Aflăm cu stupefacție din presă că în data de 30 noiembrie 2025, în aceiași localitate Tâncăbești, județul Ilfov, pe spațiul public au avut loc maniferstări comemorative care se tot repetă din 1994”, notează în Scrisoarea deschisă Institutul Elie Wiesel.
CITEȘTE ȘI:
Simboluri fasciste pe munții României: însemne legionare pe Vârful Buila
În iulie 2025, Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea care vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și combaterea antisemitismului.
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională, legea care vizează interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legional, rasist sau xenofob, deoarece consideră legitim „să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș” chiar dacă în rândul acesteia sunt peersoane care au făcut parte din mișcarea legionară. CCR a respins cu unanimitate sesizarea președintelui.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan, despre legea privind combaterea antisemitismului și xenofobiei: „Cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș”
„OUG nr. 31/2002 a reintrat într-un con de umbră al justiției, iar asaltul extremiștilor asupra memoriei publice este unul dezinhibat și dincolo de lege?
Sau poate, așa cum se încearcă de ceva timp să ni se sugereze, echilibrul și stabilitatea socială înseamnă dreptul la expresie totală pentru simbolistica și manifestările extremei dreapta?
În dauna memoriei victimelor Holocaustului sau a altor crime contra umanității? Angajamentele ferme ale autorităților, făcute la momente și evenimente comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului, de a combate antisemitismul, discursul urii și elogierea ideologiilor extremiste continuă să rămână simple declarații, fără ecou pentru cei care au datoria să aplice legea”, notează Institutul Național de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
La începutul lunii noiembrie, monitorulcj.ro semnala că pe traseul Buila-Vânturarița încă pot fi regăsite însemne legionare, aspect ce reflectă lipsa de reacție a autorităților în combaterea propagandei fasciste, legionare ori xenofobe.
De altfel, potrivit unui raport publicat recent de Consiliul Europei, România se confruntă cu o creștere a discursului de incitare la ură.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
