Educație

Peste 10.000 de elevi vor participa la testele PISA 2025. La ultima testare internațională, România s-a clasat pe penultimul loc din UE.

Peste 10.000 de elevi de 15 ani din România vor participa la etapa principală a studiului PISA 2025. La ultima testare internațională, elevii români au avut rezultate slabe, sub media OCDE.

Evaluarea competențelor elevilor, la testele PISA 2025. Ultima testare internațională, rezultate dezastruaose pentru România|Foto: Depositphotos.com Evaluarea competențelor elevilor, la testele PISA 2025. Ultima testare internațională, rezultate dezastruaose pentru România|Foto: Depositphotos.com

 

 


România, alături de alte 90 de țări, participă la implementarea studiului internațional PISA 2025, care se va desfășura perioada 12 mai - 9 iunie 2025, sub coordonarea Institutului de Științe ale Educației. 

CITEȘTE ȘI: 
Rezultate dezastruoase la testele PISA. Majoritatea adolescenților de 15 ani, analfabeți funcțional!

La studiul PISA 2025 participă 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unități de învățământ (școli gimnaziale, licee sau școli profesionale), din mediul urban și rural, selectați aleator, printr-o procedură standardizată, unică la nivel internațional (eşantion reprezentativ), potrivit informațiilor publicate de Ministerul Educației.


Dintre aceștia, 1.477 de elevi (din 66 de unități de învățământ) învață în limba maghiară (eșantion reprezentativ la nivel național pentru această categorie de populație). 

De asemenea, participă 2.015 profesori, dintre care 1.430 de profesori care predau Științe (Fizică, Chimie, Biologie și Geografie), din cele 321 de școli, 585 de profesori care predau Limba Engleză, din școlile participante.


Daniel David, despre transferul competențelor către elevi

La începutul acestui an, atunci când anunța realizarea unui „diagnostic” al sistemului românesc de educație pentru abordarea unor politici care să ghideze dezvoltarea învățământului pe termen mediu și lung, ministrul Educației Daniel David s-a referit și la rezultatele slabe înregistrate de România la testarea PISA.

CITEȘTE ȘI: 
Educația din România, în vizorul ministrului Daniel David: „Facem un diagnostic al sistemului de educație”.

În zona învățământului preuniversitar, Daniel David a acentuat necesitatea tranferului de competențe către elevi, în contextul în care rezultatele testelor PISA arată clar că acest aspect este unul lacunar în cazul învățământului românesc. 


„Eu îmi pun tot timpul problema dacă acest transfer de competențe se face bine. Dacă ne uităm la testele PISA, e clar că nu se face bine. Rezultatele de la testele PISA ne arată asta, trebuie să recunoaștem că avem o problemă în acest transfer de competențe”, explica Daniel David în ianuarie 2025. 

PISA 2025: Evaluarea competențelor elevilor

PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, inițiat de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Studiul PISA evaluează din trei în trei ani capacitatea tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme și de a identifica soluții pentru situații similare celor din viața reală, în cadrul a trei domenii: lectură, matematică şi știinţe.


Pentru prima oară în România, în cadrul PISA 2025 se evaluează și competențele elevilor la limba engleză în cadrul studiului Foreign Language Assessment (FLA), la care participă 2.149 de elevi.

Tot pentru prima oară în România se administrează o serie de chestionare suplimentare: Chestionarul profesorului de științe, Chestionarul profesorului de limba engleză și Chestionarul părintelui.

Cum se desfășoară evaluarea PISA 2025

Sesiunile de evaluare destinate elevilor durează aproximativ 4 ore, dintre care: 

  • 15 minute pentru introducerea generală;
  • 120 - 130 de minute sunt alocate administrării testului cognitiv, organizat în 2 sesiuni a câte 60 - 65 de minute fiecare, cu o pauză scurtă între acestea;
  • 15 minute pauză;
  • 45 - 50 de minute pentru completarea chestionarului elevului (elevii își exprimă opiniile despre activități desfășurate la școală și în afara școlii, precum și despre unele aspecte ale calității vieții lor) și a chestionarului TIC.

„Toate instrumentele de evaluare se aplică în format digital, cu excepția chestionarului administrat părinților care va fi aplicat în format hârtie. La nivelul fiecărei unități școlare, administrarea se realizează într-o singură zi (în sesiuni paralele și/sau succesive) sau în zile consecutive, la date stabilite de comun acord cu școlile. Întregul proces se desfășoară standardizat, conform metodologiei internaționale, având la bază manuale pentru administrare”, se arată în informarea citată. 

Datele colectate - răspunsurile elevilor la testele cognitive și la chestionare, precum și cele ale profesorilor vizați - sunt încărcate direct în platforma studiului PISA 2025. Răspunsurile părinților la chestionare sunt încărcate de către personalul Centrului Național, într-o bază de date dedicată, furnizată de Consorțiul PISA 2025.

„Rezultatele obținute sunt strict confidențiale. Niciun elev și nicio școală nu sunt identificate în rapoartele internaționale sau naționale, acest studiu nefiind conceput pentru a furniza scoruri individuale la teste sau chestionare”, precizează Ministerul Educației și Cercetării.

Totodată, fiecare elev participant la PISA 2025 primește o diplomă personalizată.

De ce este importantă participarea României la studiul PISA 2025?

Prin participarea României la studiul PISA 2025, inclusiv la opțiunile internaționale, se urmărește atât obținerea unei imagini detaliate cu privire la nivelul unor achiziții fundamentale ale elevilor în materie de competențe, cât și creșterea capacității autorităților de decizie din România de a adopta și implementa politici educaționale bazate pe dovezi. Rezultatele obținute de către elevii români stau la baza proiectării unor intervenții adecvate, având în vedere că acestea se referă nu numai la nivelul achizițiilor elevilor, ci și la contextele învățării. Participarea la studiul PISA 2025 contribuie la corelarea învățământului românesc cu evoluțiile sistemelor de educație performante la nivel international”, susțin reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.

Datele colectate vor sta la baza analizelor care permit înțelegerea măsurii în care elevii români sunt pregătiți pentru continuarea studiilor și integrarea pe piața muncii.

Analfabetism funcțional ridicat

La ultima testare PISA, care evaluează competențele în mod standardizat pentru elevii de 15 ani la citire, matematică și științe, România a obținut rezultate similare cu cele din 2018.

CITEȘTE ȘI: 
Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: „Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență”.

Dacă în 2018, România înregistra 428 de puncte la citire, 430 la matematică și 428 la științe, conform rezultatelor pentru PISA 2022, pentru fiecare dintre cele trei evaluări România a obţinut o medie de 428 de puncte, aspect ce plasa țara noastră la o distanță de circa 50 de puncte de media OCDE și la circa 100 de puncte în urma liderului european, Estonia. La nivelul fiecărei evaluări, România ocupa locul 45 la matematică și citire și locul 48 la științe, în rândul celor 80 de țări și teritorii participante.

Rezultate PISA 2022
*La Matematică, doar 51% dintre elevii români au atins un nivel de bază, comparativ media OCDE de 69%
*La capitolul Lectură, doar 58% dintre elevii români au atins nivelul de bază -înțelegerea unui text citit, în timp ce media OCDE se situează la 74%
*La capitolul Științe, 56% dintre elevii români au atins nivelul de bază, media OCDE fiind de 76%.

Astfel, România se încadra, în rândul țărilor participante, în a treia categorie – cea a țărilor cu rezultate sub media OCDE.

În 2018, România înregistra cele mai slabe rezultate la testele PISA, cu un scor în scădere față de testările anterioare din 2012 și 2015, la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe. Tot atunci, procentul de analfabetism funcțional a ajuns la 44% în rândul adolescenților. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Daniel David, despre dezvoltarea sistemului de învățământ: „Mi se pare că treptat ne-am pierdut viziunea. Este de neacceptat faptul că avem acest analfabetism funcțional”

Analfabetismul funcțional pune România în pericol! Daniel David vrea acțiuni urgente.

Ultimele Stiri
abonare newsletter