Economie
Eșecul aderării la zona euro: decidenții politici, rupți de interesele cetățenilor
România nu mai are fixat un orizont de timp pentru trecerea la moneda euro, deși acest aspect reprezintă o obligație stabilită prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Mai mult, deși toate partidele au mers pe această linie, nicio formațiune nu a anunțat public o asemenea decizie.
Eșecul aderării la zona euro: decidenții politici, rupți de interesele cetățenilor|Foto: monitorulcj.ro
CITEȘTE ȘI:
Când ar putea adera România la zona euro? Mugur Isărescu: „Peste 5 - 7 ani mai discutăm”.
Prezentarea laconică a guvernatorului BNR, care semnala că România a renunțat la un orizont de trecere la euro, aspect consimțit de partide, dar fără un anunț public în acest sens, ridică multiple semne de întrebare.
Presshub.ro realizează o analiză a dezvăluirilor făcute de Mugur Isărescu, dar trecute sub tăcere în spațiul public.
Eșecul aderării la zona euro: decidenții politici, rupți de interesele cetățenilor
„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. (…) Președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin”, a explicat recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
Mihail Dobre sintetizează în analiza publicată de Presshub.ro câteva idei esențiale punctate de Mugur Isărescu, dar trecute prea ușor cu vederea.
„Am aflat că a existat încă din 2018 o decizie politică privind renunțarea la stabilirea unui orizont pentru aderarea la zona Euro – reamintesc, obligație stabilită prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană –, deși îndeplineam criteriile de convergență stabilite în Tratatul Uniunii Europene. Important: această decizie nu a fost comunicată public niciodată până în prezent.
– Am înțeles că toate partidele au mers pe această linie, deși niciun partid nu a anunțat public o asemenea decizie.
– Am luat acum la cunoștință de faptul că, deși îndeplineam criteriile de convergență, autoritățile române nu au solicitat Comisiei Europene un calendar pentru aderarea la Eurozonă și, ca prim pas concret, intrarea monedei naționale în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II), etapă obligatorie – de cel puțin doi ani – înainte de preluarea monedei unice europene.
– Am reținut informația că autoritățile au renunțat la aderarea la Euro pentru că au vrut să se folosească de datoria publică „prea mică” probabil pentru interese legate de creșterea economică. Rezultatul acelei decizii privind eventualele oportunități legate de o datorie publică „prea mică” este că acum avem un deficit prea mare și este nevoie, ca să îl cităm tot pe domnul guvernator, să trecem peste o perioadă de un an de „corecție și inflație mai ridicate”. De reținut că și datoria publică și deficitul și inflația sunt criterii de convergență pentru aderarea la Eurozonă”, potrivit analizei publicate de Presshub.ro
CITEȘTE ȘI:
Bulgaria, la un pas de adoptarea monedei euro. Din 2026, zona euro va avea 21 de state membre.
Dar aceasta nu a fost singura dezvăluire a guvernatorului BNR.
„Din 2018 Banca Națională nu a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă îmi aduc aminte a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei Euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci sau șapte ani mai discutăm”, a adăugat Mugur Isărescu.
Toate aceste afirmații nu fac decât să stârnească nedumeriri. Să înțelegem că nu exista comunicare între BNR, Guvern și Președinție? Sau că în public se spunea ceva, iar în realitate se făcea altceva?
Citește continuarea articolului pe Presshub.ro
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
