Administrație

Metroul spre Filaret, primul proiect scos din PNRR. Clujul „s-a mișcat” mai bine

Linia de metrou Gara de Nord-Filaret din Capitală ar putea fi primul proiect din PNRR care va fi înlocuit cu altul, din cauza ritmului lent în care progresează proiectul, avertizează ministrul Sorin Grindeanu.

Metroul din Cluj „s-a mișcat” mai bine decât magistrala M4 din București, care riscă să fie scoasă din PNRR. FOTO: Facebook/ Municipiul Cluj-Napoca

 

 


Proiectul magistralei de metrou de la Cluj ar putea rămâne singurul proiect de metrou finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că nu dă șanse prea mari de finalizare în 2026 și anunță cele două proiecte „de rezervă”.

 


Magistrala de Metrou M 4 Gara de Nord - Filaret ar putea fi primul proiect scos din PNRR și înlocuit cu două proiecte de rezervă, tot din sectorul feroviar. Acestea se află în analiză, însă Ministerul Transporturilor încearcă să găsească și alte soluții pentru a nu pierde cele 300 de milioane de euro, alocate Magistralei M 4. 

Proiectul, cel mai întârziat dintre cele incluse în PNRR

Linia cu șase stații care va lega Gara de Nord de Filaret este cel mai întârziat proiect de infrastructură de transport finanțat prin PNRR, fără a avea încă lansată licitația pentru proiectare și execuție, spre deosebire de magistrala de metrou de la Cluj Napoca, unde ofertele vor fi deschise pe 22 august. Licitația pentru metroul „la cheie” este derulată de Primăria Cluj-Napoca.


Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu se declară pesimist privind proiectul din Capitală și spune că nu îi dă șanse prea mari de finalizare în 2026.

„Acest proiect finanțat prin PNRR pe M4 pare cel mai departe de implementare. Sunt pesimist legat de acest proiect și de finalizarea lui până la finalizarea perioadei de finanțare prin PNRR. Le-am cerut colegilor, și celor de la metrou, dar și celor din zona CFR să vină cu un back-up (plan de rezervă - n. red.), astfel încât să nu pierdem banii. Eu aș dori ca acest proiect prin inițial în PNRR să poată fi finanțat și finalizat prin PNRR, dar asta nu înseamnă că nu sunt realist”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.


Două proiecte „de rezervă”, luate în calcul

Ministrul  a anunțat că sunt în analiză două variante pentru înlocuirea liniei de metrou M 4 din PNRR : suplimentarea alocării financiare pentru reparații rapide de tip „quick wins” sau proiectul modernizării secțiunii Craiova-Caransebeș.

„Sunt două proiecte, mărirea sumelor pe acele proiecte quick wins și Craiova -Calafat ( n.r modernizarea liniei Craiova -Caransebeș)” a explicat Grindeanu. Pentru lansarea licitației de proiectare și execuție, Metrorex are nevoie de toate avizele de la PMB și de o Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.


Încă trei săptămâni pentru depunerea ofertelor pentru magistrala de la Cluj

Termenul pentru depunerea ofertelor pentru proiectarea și execuția magistralei de metrou din Cluj este data 22 august. Valoare estimată a achizitiei este de 6,66 miliarde lei fără TVA. Clujul ar putea avea prima linie de metrou funcțională în ianuarie 2027, în primă fază pe 9.16 kilometri, estimându-se ca în 2030 numărul total de călători transportați să se ridice la peste 60 de milioane. Durata totală a contractului este de 96 de luni, adică 8 ani. Sursele de finanțare sunt reprezentate de alocații de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, alocații de la bugetul local prin UAT Municipiul Cluj-Napoca și UAT Comuna Florești, precum și „alte surse legal constituite identificate pe parcurs”.

Conform anunțului de publicare a licitației, Magistrala I de metrou Cluj este o linie de metrou ușor cu lungimea de 21,03km, cu 19 stații subterane și 1 un depou suprateran, în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens).

164.400 de clujeni vor călători zilnic cu metroul în 2030

Primăria clujeană susține, conform analizelor finale din studiul de fezabilitate finalizat în 2021, că numărul total de călători necesar a fi transportați este de 164.400 călători/zi în anul punerii în funcțiune (anul 2030) respectiv 246.000 călători/zi în anul 2060, adică 60.006.000 călători/an, la punerea în funcțiune, respectiv 89.790.000 călători/an în 2060.

„Metroul ușor va avea o capacitate adecvată cererii, dimensiunea maximă a trenurilor fiind de 51 m lungime (3 vagoane), 2,65 m lățime (35% din capacitatea trenurilor de metrou din București), sistemul oferind o capacitate nominală de transport de 15.200 călători/oră și sens la frecvență maximă (1 tren la 90 de secunde; așadar 380 călători/tren*40 trenuri/oră). Datele preliminare din modelul de transport arată că încă de la deschidere pe anumite secțiuni la ora de vârf se va atinge cca. 65% din capacitatea teoretică nominală la un interval de 6 min sau cca. 33% din capacitatea teoretică nominală la un interval de 3 min. Adecvarea serviciului la cerere se va face prin operarea serviciului la o frecvență ajustată cererii”, arată oficialii din Primărie.

În documentul citat se prevede construcția efectivă a metroului în patru ani, „de la începutul lui 2023 până la finalul lui 2026”, linia de metrou urmând a deveni funcțională în ianuarie 2027 pe 9, 16 km, cu 9 stații și un depou. 

CITEȘTE ȘI:

Contract record pentru supravegherea lucrărilor la metroul clujean: 25,5 mil. €

Ultimele Stiri
abonare newsletter