Actualitate
CCR a declarat NECONSTITUȚIONALĂ reforma pensiilor speciale pentru magistrați
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, luni, 20 octombrie, 2025, legea pensiilor speciale pentru magistrați, reformă pe care au declarat-o drept neconstituțională.
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională reforma pensiilor speciale a magistraților | Foto: MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Curtea Constituţională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional, au precizat, oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.ro.
Decizia CCR prin care reforma pensiilor magistraților a fost respinsă vine în contextul măsurilor dure de austeritate impuse de Guvernul Bolojan și care au intrat în vigoare din august 2025.
CITEȘTE ȘI:
Vremuri grele pentru români: inflația galopantă a anulat creșterile salariale forțate
Astfel, în timp ce populația trebuie să suporte scumpirile cauzate de inflație și majorările de taxe, inclusiv creșterea TVA-ului, judecătorii Curții Constituționale au respins proiectul privind reforma pensiilor judecătorilor și procurorilor.
În vreme ce magistrații se vor bucura în continuare de privilegii și pensii colosale, românii vor plăti mai mult pentru locuințe și mașini în urma majorărilor de taxe aprobate de Guvern.
Reforma pensiilor speciale, picată de CCR
Contestația a fost admisă în integralitate. Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, iar motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut, potrivit hotnews.ro.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un «nu» răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, preciza ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, arăta Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 - 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul.
Curtea Constituţională a României s-a pronunțat, astăzi, cu privire la reforma pensiilor magistraților. La începutul lunii octombrie, CCR a amânat verdictul.
Curtea Constituțională va discuta, luni, două dintre proiectele de lege pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în cadrul pachetului doi de măsuri fiscale.
CITEȘTE ȘI:
Curtea Constituțională amână iar decizia cu privire la pensiile magistraţilor și declară constituțională legea guvernanței corporativă a întreprinderilor publice
Astfel, judecătorii CCR s-au pronunțat pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de Înalta Curte la CCR, și asupra proiectului de lege care vizează noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.
CCR, așteptată să se pronunțe cu pivire la reforma pensiilor magistraților. Decizia a fost amânată de două ori de Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională a amânat de două ori, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale.
CITEȘTE ȘI:
Curtea Constituţională a amânat decizia cu privire la pensiile magistraţilor
Instituirea unei condiții de vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani și limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraților a declanșat un protest susținut al magistraților de la Curtea de Apel Cluj și de la instanțele din țară, prin suspendarea activității.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
