Economie
Legea pensiilor private, în mâinile CCR. Ce se întâmplă cu economiile românilor?
Curtea Constituțională va judeca pe 5 noiembrie sesizările referitoare la legea privind plata pensiilor private.
Noul complet al Curții Constituționale a României, la sediul instanței, în București, 24 septembrie 2025 | Inquam Photos / Octav Ganea
Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza pe 5 noiembrie sesizările depuse în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, joi, 16 octombrie, să sesizeze instanța constituțională înainte de promulgarea actului normativ.
Legea, adoptată de Parlament miercuri, aduce modificări importante în ceea ce privește plata pensiilor din Pilonul II și Pilonul III, limitând posibilitatea participanților de a-și retrage integral sumele acumulate.
Concret, noua reglementare prevede că, la momentul pensionării, românii vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată ca avans, restul urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de minimum opt ani.
Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele ale căror fonduri sunt mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage integral sumele dintr-o singură tranșă. În prezent, legislația permite retragerea integrală a banilor din conturile de pensii private.
Judecătorii Înaltei Curți au reclamat încălcarea dreptului de proprietate, susținând că sumele virate obligatoriu în Pilonul II reprezintă proprietate privată. Magistrații consideră că prin noile prevederi sunt afectate drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul II, potrivit economedia.ro.
ICCJ arată că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, precum și stabilirea pensiei viagere exclusiv de către furnizor constituie „o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale”, creând un dezechilibru grav al intereselor și contravenind prevederilor constituționale.
Totodată, Înalta Curte critică soluția legislativă prin care fondurile de pensii private nu vor mai efectua plățile către participanți, atribuția urmând să revină unor entități distincte – fondurile de plată a pensiilor private. Judecătorii atrag atenția că această structură „implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvență” și creșterea costurilor prin introducerea unor comisioane suplimentare.
Magistrații subliniază că participanții la fondurile de pensii și-au construit economiile și planurile financiare pe baza garanțiilor existente privind proprietatea individuală și caracterul privat al activelor.
„Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultare publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private”, se arată în sesizarea adresată Curții Constituționale.
Înalta Curte consideră că argumentele invocate de Guvern – acumularea unor sume mari în conturile participanților și valurile de pensionare anticipate după 2030 – nu justifică restrângerea dreptului de proprietate și a libertății contractuale.
CCR urmează să se pronunțe pe 5 noiembrie asupra sesizărilor depuse, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat înainte de promulgare. Decizia Curții va stabili dacă legea poate fi promulgată în forma actuală sau dacă va fi retrimisă Parlamentului pentru modificări.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
