Actualitate

Curtea Constituțională amână iar decizia cu privire la pensiile magistraţilor și declară constituțională legea guvernanței corporativă a întreprinderilor publice

Curtea Constituţională a României a amânat pentru 20 octombrie 2025 sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea pensiilor magistraților. Totodată, CCR a declarat constituțională legea guvernanței corporativă a întreprinderilor publice.

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, potrivit Agerpres.ro.

Încă o amânare a CCR cu privire la pensiile magistrațior

Curtea Constituțională a României a amânat și în 24 septembrie 2025 sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un «nu» răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.

Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanța supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul.

CCR declară constituțională legea cu privire la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Potrivit sursei citate, tot astăzi CCR a respins, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT împotriva Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Practic, legea a fost declarată constituțională.

Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.

„Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.

Alianța pentru Unirea Românilor a susținut în sesizările trimise Curții Constituționale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic”.

„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea «urgenței» pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se arată într-un comunicat al AUR.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Curtea Constituţională amână decizia cu privire la pensiile magistraţilor