România va fi străbătută de cel mai lung traseu turistic ce va lega nordul cu sudul țării, de la Mânăstirea Putna, simbol al unității de credință al românilor, la Dunăre. Traseul are o lungime de 1.400 de km.
Consiliul Județean Cluj a obținut omologarea traseelor turistice din zonele Băișoara – Muntele Mare (7 trasee) și Munții Gilăului (9 trasee), două dintre cele mai frecventate destinații din județul Cluj.
Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj a realizat două noi trasee turistice în zona Cheilor Turenilor: Circuitul versanților (punct albastru) și traseul de legătură cu Cheile Turzii (triunghi albastru).
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi vicepreşedintele CJ Cluj, Vakar Istvan, s-au deplasat pe teren pentru a inspecta starea lucrărilor de modernizare a drumului turistic Răchiţele – Ic Ponor.
Cu toate că licitaţia pentru finalizarea drumului turistic de la Răchiţele-Ic Ponor a fost adjudecată încă din luna mai, abia mâine, la jumătatea lunii iulie, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, va semna ordinul de începere a lucrărilor. Cauza întârzierii a constituit-o finalizarea unei expertize a DNA. Lucrările ar trebui finalizate în luna noiembrie. Acest proiect este unul din multele proiecte ratate ale CJ Cluj, cu numeroase nereguli şi cu o expertiză care arată că tot ce s-a făcut până acum pune în pericol siguranţă rutieră şi pietonală, experţii propunând inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Pagubele vor fi suportate de Consiliul Judeţean Cluj.
Cu toate că se afla în fruntea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj (RAADPP) şi când au început lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor la care timp de şase ani nu s-a lucrat aproape nimic, Clujul riscând să piardă finanţarea Uniunii Europene, Mircea Avram a cerut şi obţinut de la CJ Cluj angajarea în cadrul Regiei, a unui număr de 17 persoane pentru finalizarea acestui drum.
După şase ani de lucrări pe drumul Răchiţele - Ic Ponor nu există nicio urmă de asfalt. Până acum au fost construiţi doar unii parapeţi de susţinere, rigole şi poduri. Perioada de execuţie a fost depăşită cu ani buni, iar firma care a executat lucrările a intrat în insolvenţă. Mai mult, o expertiză tehnică confirmă faptul că la construirea acestui drum s-au folosit materiale inferioare faţă de cele prevăzute în contract. Dacă instanţa va decide că este vorba de fraudă judeţul Cluj va pierde toţi banii de la UE.