Din cauză că nu mai avem fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare, din cauză că am pierdut orice control pe lanțurile de aprovizionare și din cauză că rețelele de distribuție fac ce vor ele, începe specula.

Ministerul Finanțelor a publicat, marți, proiectul de buget pentru 2026: PIB-ul este estimate să depășească 2.000 de miliarde de lei, cheltuielile bugetare vor depăși 42%, iar pensiile rămân înghețate.

Creșterea prețului pentru barilul de petrol va alimenta inflația din România în lunile următoare și va pune presiune asupra bugetelor românilor, avertizează specialiștii. „Suntem destul de amatori la politici publice care să ne salveze și să ne facă mai rezilienți în fața unor astfel de crize”, atenționează economistul Cristian Păun.

Banca Centrală semnalează o „înrăutățire a perspectivei inflației” în urmăoarea perioadă, astfel că prețurile vor continua să crească, iar la început de vara rata inflației se va apropia de 10%.

Majorarea cotelor de TVA din august 2025 a fost transferată în bună măsură asupra prețurilor de consum, semnala Banca Națională a României în toamna anului trecut. Astfel, deși încasările statului au crescut, românii au strâns cureaua, iar consumul a scăzut drastic.

Presiunile economice se resimt tot mai puternic în consum, investiții și în capacitatea de dezvoltare a României. „Majorările de taxe și tăierea investițiilor nu pot reprezenta soluții reale”, a declarat în Parlament deputatul clujean Remus Lăpușan (PSD), care cere decizii coerente pentru relansarea economică.

Majorarea taxelor a produs un efect invers în economie: românii au plătit mai mult, dar au fost nevoiți să-și reducă cumpărăturile, iar încasările au scăzut.

Inflația lovește din nou: mâncarea, chiriile și facturile costă mai mult. „Vedeta” scumpirilor continuă să fie tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 69,16%, după eliminarea plafonării prețurilor.