Sănătate
Butonul de panică, obligatoriu în fiecare salon de spital. Nicușor Dan a promulgat legea privind reforma sănătății.
Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, miercuri, legea care prevede că în toate unităţile sanitare publice şi private, în fiecare salon destinat internării pacienţilor, vor trebui introduse butoane de panică.
Butonul de panică, obligatoriu în fiecare salon de spital|Foto: pexels.com
În plus, va deveni obligatorie şi instalarea unor sisteme de supraveghere video în secţiile ATI, în unităţile de primiri urgenţe şi în cele destinate pacienţilor cardiaci critici.
Butonul de panică, obligatoriu în fiecare salon de spital. Nicușor Dan a promulgat legea privind reforma sănătății.
„Am promulgat o lege care aduce noi reglementări în domeniul sănătăţii şi care va creşte gradul de protecţie deopotrivă pentru pacienţi şi pentru personalul medical. În toate unităţile sanitare publice şi private, în fiecare salon destinat internării pacienţilor vor trebui introduse butoane de panică. Aceste sisteme vor declanşa o alertă în cazul unor urgenţe medicale sau a unor situaţii de pericol iminent, ceea ce este util mai ales pentru pacienţii imobilizaţi sau cu autonomie redusă”, spune preşedintele Nicușor Dan într-o postare publicată pe pagina de Facebook.
CITEȘTE ȘI:
Monitorizare video în centrele de plasament. Emanuel Ungureanu: „O situație excepțională. România este sub monitorizare UE pentru relele tratamente aplicate persoanelor vulnerabile”.
Emanuel Ungureanu, deputat USR, unul dintre inițiatorii proiectului privind butoanele de panică, spune că acest proiect a devenit necesar în contextul absenței standardeleor de siguranță pentru pacienți.
„Într-o ţară normală, nu ar fi fost nevoie de acest proiect. Ar fi trebuit să avem butoane de panică şi camere video în fiecare compartiment de primiri urgenţe şi ATI. ANMCS acreditează însă spitale, an de an, fără să fie respectate standardele minime de siguranţă pentru pacient, ceea ce este un lucru foarte grav”, a declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu.
De altfel, șeful statului arată că prin această lege va deveni obligatorie şi instalarea unor sisteme de supraveghere video în secţiile ATI, în unităţile de primiri urgenţe şi în cele destinate pacienţilor cardiaci critici.
„Scopul este asigurarea respectării protocoalelor şi procedurilor medicale pentru ca pacienţii să poată beneficia de îngrijire adecvată la cele mai înalte standarde medicale. În acelaşi timp, acest sistem oferă un grad sporit de siguranţă personalului medical prin descurajarea potenţialelor agresiuni din spitale”, arată preşedintele.
Reforma în sănătate, asumată de Guvernul Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat la 1 septembrie, când Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament privind reforma în domeniul sănătății, că noile măsuri vor aduce mai multă ordine și corectitudine în sistemul medical, mai multă grijă pentru pacienți și va face serviciile mai accesibile.
CITEȘTE ȘI:
Noutățile reformei din sănătate. Ce se schimbă pentru pacienți?
„Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deşi bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deşi au fost creşteri salariale mari în anii trecuţi şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus premierul în Parlament.
Bolojan a explicat la începutul lunii septembrie că schimbările vor aduce mai multă corectitudine în sistem și reduce risipa.
„În primul rând, reforma pe care o propunem azi porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare şi tratarea pacienţilor la medicul de familie sau de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei care se fie redirecţionaţi tot pentru servicii medicale”, a spus Bolojan.
Măsurile din domeniul sănătății sunt:
- Amenzi pentru medicii care nu consultă și în policlinica spitalului: Medicii care lucrează în spitale vor fi obligați să acorde, în timpul programului de lucru, și consultații în ambulatoriul integrat, unde pacienții pot fi consultați în regim de policlinică, pentru minimum o oră/zi în medie pe lună, raportat la un program de 35 de ore/săptămână;
- Spitalele care alocă mai mulți bani pentru salarii decât pentru tratarea pacienților vor fi nevoite să desfășoare mai multe servicii, astfel încât să acopere acel buget;
- Medicii de familie vor fi stimulați financiar să ofere mai multe servicii medicale;
- Servicii medicale decontate oferite de caravane mobile care vor merge în zone izolate: Spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile pentru comunitățile izolate, iar serviciile vor fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate;
- Spitale strategice și consorții medicale: O serie de spitale din România vor putea fi declarate spitale „de importanță strategică”.
- Crește taxa clawback pentru producătorii de medicamente: Taxa clawback este o obligație de plată care revine trimestrial deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, producători sau distribuitori de medicamente;
- Rezidenții de la privat vor fi plătiți de spitalul privat: Ei nu vor mai fi plătiți de Ministerul Sănătății, așa cum se întâmplă în prezent.
Legea a fost contestată la CCR de partidele aflate în opoziție, AUR, S.O.S. și POT, însă sesizarea a fost respinsă de judecătorii constituționali.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
