Politică
Pachetul doi de măsuri fiscale aprobat de Guvern, impact de 3,7 miliarde de lei. Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor, motiv de scandal în Coaliție.
Guvernul a adoptat vineri parțial pachetul doi de măsuri fiscale, în condițiile în care reforma administrației locale a fost amânată. Impactul bugetar este estimat la 3,7 miliarde de lei.
Pachetul doi de măsuri fiscale aprobat de Guvern, impact de 3,7 miliarde de lei. Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor, motiv de scandal în Coaliție. | Foto: monitorulcj.ro
Guvernul Bolohan a aprobat, vineri, cinci din cele șase proiecte de lege din cadrul pachetului doi de măsuri fiscale.
CITEȘTE ȘI:
Modificări de ultim moment la pachetul doi de măsuri fiscale: interdicția cumulului pensiei cu salariul, amânată. Capitalul social la înființarea unei firme, diferențiat și CASS mai mic pentru profesiile independente.
Pachetul fiscal a fost trimis Parlamentului, urmând ca sâmbătă să fie aprobat programul pentru asumarea răspunderii de către Executiv săptămâna viitoare.
Cel de-al șaselea proiect de lege, cel privind reforma administrației locale, a fost amânat și ar putea fi aprobat duminică, într-o nouă ședință de guvern.
Guvernul continuă adoptarea reformelor
Pachetul doi de măsuri fiscale a fost spart în 6 proiecte de lege distincte, pentru a crește șansele măsurilor fiscale de a fi aprobate în cazul în care Curtea Constituțională a României ar putea declara anumite aspecte drept neconsituționale.
CITEȘTE ȘI:
Reforma administrației locale: Guvernul taie 25% din posturile din primării și reduce numărul polițiștilor locali
Cele cinci proiecte de măsuri fiscale, cu excepția reformei administrațiai centrale și locale, vizează următoarele domenii:
*pensiile magistraților
*reforma din Sănătate
*guvernanța corporativă a companiilor de stat
*reforma autorităților de reglementare – ASF, ANRE, ANCOM
*noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor
Reforma pensiilor speciale
„Proiectul privind pensiile magistraților rezolvă două din cele trei probleme majore ce țin de eficiența și echitatea acestui domeniu, respectând independența justiției. Prima dintre ele este pensionarea,care nu mai poate continua la 48-49 de ani. Proiectul prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, ca vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani.
CITEȘTE ȘI:
Protestul magistraților: Curtea de Apel Cluj amână judecarea cauzelor. Judecătorii solicită retragerea „urgentă” a proiectului de reformă a pensiilor speciale.
Al doilea aspect este valoarea pensiei în magistratură. Am avut o situație anormală: ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro din România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie dintre categoriile de pensionare din România. Cea de-a treia componentă care nu este rezolvată de acest pachet, dar care trebuie rezolvată este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem, interpretabil, am avut peste 23.000 de procese inițiate de magistrați, legate de salarii și pe diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale. S-a ajuns în situația ca statul să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și încă pe atât sume care trebuie achitate în perioada următoare.
Acest pachet a fost adoptat și sper să fie aprobat de către Parlament”, a declarat premierul Ilie Bolojan în urma ședinței de Guvern de vineri, potrivit informării publicate de Executiv.
Impact bugetar de 3,7 miliarde de lei
Impactul bugetar al pachetului fiscal adoptat de Guvern este de 3,7 miliarde de lei.
În același timp, impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul unui briefing de presă după aprobarea în ședința extraordinară a Guvernului a cinci proiecte legislative dintre cele șase care fac parte din pachetul doi de reforme.
„Prin pachetul fiscal pe care l-am aprobat, astăzi, România face un pas decisiv pentru a parcurge cu bine următoarele examene din septembrie și octombrie. E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Noi reguli în privința colectării ANAF
„Acest pachet doi reușește să rezolve niște probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvență, de modul în care tratăm eșalonările, regândim eșalonările la nivelul ANAF, astfel încât să fie corecte”, a explicat Nazare.
CITEȘTE ȘI:
Vor să mărească impozitele și inventează taxe noi. Dar strategia de digitalizare a ANAF... nu există!
Șeful finanțelor a precizat că Guvernul este nevoit să adopte aceste măsuri fiscale în vederea evaluării Comisiei Europene, care va avea loc în octombrie.
„Suntem nevoiți să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja România, companiile, pe români, de o situație mult mai dificilă prin care am putea trece dacă ne-am pierde calificativul de investiții, care ar însemna taxe mult mai mari, măsuri mult mai dure, ar însemna o libertate mult mai mică de a lua deciziile pe care noi le considerăm bune și noi le considerăm optime pentru România în acest moment”, a subliniat ministrul de Finanțe.
Cheltuielile companiilor multinaționale
După cum a declarat Alexandru Nazare, noul sistem de impozitare propus tratează punctual cheltuielile companiilor multinaționale care sunt sensibile.
„Vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanță, vorbim de proprietate intelectuală și atragem atenția asupra unei mai bune monitorizări acestor cheltuieli, tocmai pentru a trata exact acele puncte sensibile și nu întreaga dezvoltare a unei companii multinaționale.
Pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii, iar aceste investiții, din momentul implementării acestui impozit pe cifra de afaceri, investițiile private au scăzut și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului. Sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice și avem nevoie de ele mai ales în această perioadă dificilă economic și mai ales în acest în acest an și anul viitor, fie că sunt din fonduri private, fie că sunt din PNRR, fie că sunt din fonduri europene”, a afirmat ministrul.
Social-democrațiii critică eliminarea impozitului pe cifra de afaceri
După ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale, social-democrații au criticat decizia Guvernului care „favorizează” multinaționalele în timp ce impune contribuții suplimentare pentru mame și pensionari.
CITEȘTE ȘI:
Schimbări la companiile mari. Impozitul pentru cele cu afaceri de peste 50 mil. euro va fi înlocuit cu o taxă pe afliliați.
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, a scris fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Nu suntem de acord cu faptul ca mamele și pensionarii să plătească CASS, în timp ce multinaționalele câștigă peste 1.2 miliarde de lei prin scutirea de impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Acest lucru este imoral și PSD nu poate susține astfel de lucruri!”, a notat și Sorin Grindeanu, președintele interimar PSD într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
