Educație
Cât costă să fii student în România? Statul asigură doar 10% din veniturile lunare ale studenților, sub media europeană
În timp ce valoarea minimă a bursei sociale este de 925 de lei, un student are nevoie de peste 2.000 de lei pe lună pentru a se descurca. România se află sub media europeană când vine vorba de finanțarea pe care statul o alocă drept suport pentru studenți.
Cât costă să fii student? România, sub media europeană privind finanțarea pe care statul o alocă drept suport pentru studenți.| Foto: Ana Greavu - monitorulcj.ro
Anul 2025 a marcat începutul austerității în educație, anul tăierii fondului de burse cu aproximativ 52%, lăsând peste 40.000 de beneficiari fără sprijin, anul limitării reducerii de 90% a studenților la transportul feroviar de la toate rutele la ruta centru universitar - domiciliu, anul în care studenții de la învățământul cu taxă au devenit neeligibili pentru burse și în care statul acordă subvenții doar pentru 9 luni din cele 12.
CITEȘTE ȘI:
Daniel David: „Trebuie să reducem fondul de burse. Orice poate fi tăiat în momentul acesta”. Studenții continuă protestele: „Educația este o investiție, nu o cheltuială”.
În acest context, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a lansat o analiză privind coșul minim al studentului, în plină austeritate.
Cât costă să fii student în România? Statul asigură doar 10% din veniturile lunare ale studenților, sub media europeană
Cât costă să fii student?Analiza publicată de ANOSR clarifică situația costurilor minime pe care un student le are în fiecare lună pentru a se menține la studii, situația sprijinului oferit de stat acestora, explicând totodată importanța creșterii procentului de populație cu studii superioare și sprijinului acordat acestora pe parcursul întregului proces educațional, dar și avantajele acestor măsuri la nivelul statului.
Astfel, studiul citat fundamentează cheltuielile unui student ca fiind de cel puțin 2.027,99 lei în fiecare lună, având următoarele categorii de cheltuieli și sume minime acordate în acest sens:
*masă - 1.071,00 lei
*cazare - 454,00 lei
*materiale de studiu - 68 lei
*transport local - 11,99 lei
*îmbrăcăminte și încălțăminte - 234,00 lei
*produse de uz casnic și igienă personală - 189,00 lei
„Având în vedere faptul că valoarea cuantumului minim al bursei sociale este de 925 lei, considerăm absolut nejustificate măsurile de austeritate din educație, împotriva cărora ne-am poziționat vehement încă de la primele discuții purtate în jurul măsurilor”, semnalează Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România în analiza remisă monitorulcj.ro
CITEȘTE ȘI:
Studenții ies în stradă: „Nu vă atingeți de burse!”
Concluziile analizei arată că valoarea minimă a bursei sociale este cu mult sub suma minimă de care are nevoie un student în fiecare lună pentru a se menține la studii, în valoare de 2.027,99 lei.
România asigură doar un procent de 10% din veniturile lunare ale studenților, plasându-se sub media europeană la acest capitol, bună parte dintre venituri fiind asigurate de către părinți.
„Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri și contribuie în privința menținerii acestora în parcursul educațional, însă aproximativ 44.000 de studenți au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, menționează sursa citată.
România se află pe primul loc în Europa, cu un procent de 17,2% persoane care se confruntă cu probleme materiale severe și nu își permit să își plătească factorii de bază precum mâncarea și locuința, nu își pot asigura serviciile medicale și nu pot participa la alte tipuri de activități sociale. Studiile arată că pentru cei cu nivelul de calificare între 5-8, care corespund ciclurilor de studii universitare de licență, masterat și doctorat, riscul de sărăcie este diminuat.
„Astfel, ne putem da seama cât de importantă este educația și finalizarea studiilor superioare pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, potrivit ANOSR.
În același timp, România se află sub media europeană când vine vorba de finanțarea pe care statul o alocă drept suport pentru studenți din cheltuielile lunare ale acestora, cu un procent de doar 10% din veniturile lunare ale studenților, cu o diferență majoră față de primul stat clasat, care acoperă un procent de 49% din veniturile studenților.
Veniturile studenților din România sunt alcătuite în proporție de 57% din contribuția părinților, așadar studenții români depind foarte mult de veniturile familiilor, ceea ce înseamnă că posibilitatea acestora de a urma studii superioare depinde în mod direct de sprijinul pe care îl poate oferi familia, iar în România rata de sărăcie și excluziune socială este de 27,9% din populație, ducând astfel la un număr considerabil de studenți care nu pot fi întreținuți de părinți pentru a-și finaliza studiile superioare.
Care sunt revendicările studenților
Solicitările ANOSR sunt:
*Revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni);
*Creșterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut;
*Reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat;
*Creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale;
*Revenirea la reducerea de 90% pentru studenți la transportul feroviar intern pe toate rutele.
Pe parcursul anului 2025, într-un context în care învățământul din România și studenții au fost ținta mai multor tăieri masive de drepturi fundamentale și cheltuieli necesare bunei funcționări, întreaga comunitate din educație a reacționat vehement, încercând să justifice prin analize pertinente și puncte de vedere argumentate faptul că măsurile de reducere a fondurilor propuse și ulterior adoptate de Guvernul României destabilizează funcționarea sistemului de învățământ, descurajează continuarea studiilor și îngreunează parcursul educațional al tinerilor din România.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
