Educație

Profesorii se revoltă. „Este inadecvat ca limbile minoritare să aibă probă separată la bacalaureat și limba română nu”

„Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română.

 

„Cumularea mai multor discipline într-o singură probă reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale, care constituie fundamentul identității noastre și sunt parte a patrimoniului cultural”, apreciază Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română cu privire la formula de Bacalaureat propusă în proiectele noilor legi ale educației. 


Punctul de vedere al organizației, exprimat într-un comunicat de presă critic la adresa proiectului de lege a învățământului preuniversitar, diferă de cel al lui Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, care, recent, spunea că, în formula de Bacalaureat propusă în proiect, Limba română „are o pondere mai mare decât în prezent, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”.

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” mai apreciază, în comunicatul său, că este „inadecvat și discriminatoriu ca limbile minoritare să aibă probă separată de evaluare la bacalaureat (…), iar limba și literatura română să nu aibă o probă distinctă.” 


Din acest punct de vedere, reprezentantul ministerului a spus, într-o recentă dezbatere online, că „nu cred că puteam să băgăm itemii de [examen pentru] minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.”

Asociația profesorilor consideră că, „așa cum sunt descrise în actualul proiect, modalitățile de evaluare diminuează statul disciplinei limba și literatura română și desincronizează școala românească de școala europeană”.


„Evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028. În baza acestei precizări, niciun examen național (evaluare națională și bacalaureat) nu evaluează toate competențele din programa disciplinei limba și literatura română, evaluarea standardizată neputând să verifice nici competențele de comunicare orală în limba română, nici competențele de redactare de text și, cu atât mai mult, gradul de asimilare a valorilor pe care literatura le promovează (…) De aceea, vă rugăm să reconsiderați locul conferit limbii și literaturii române în actualul proiect de lege”, arată profesorii de limba română.

Ce a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o recentă dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație:


„Ponderea de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România”.

CITEȘTE ȘI:

Elevii de 10 de la bacalaureat și evaluare națională primesc 1.000 de lei de la Primărie

Încă 2 elevi clujeni cu medii de 10 la Bacalaureat, după contestații. Rata de promovare a examenului a crescut în urma reevaluării lucrărilor

Clujul are cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională 2022. Ministrul Educației: „Doar 6% dintre elevi știu să scrie corect în limba română”

abonare newsletter