Economie
Economia Ucrainei, deși sub bombardamente, crește mai rapid decât cea a României conduse de Bolojan.
Deși este bombardată și afectată de război, economia Ucrainei crește mai rapid decât cea a României.
Economia Ucrainei continuă să funcționeze în plin război, susținută de sprijin financiar extern, în timp ce România se confruntă cu o creștere economică mai modestă. | Foto: presidency.ro / DepositPhotos.com
Economia Ucrainei continuă să funcționeze în condiții de război, susținută de sprijin financiar extern masiv și de mobilizarea resurselor interne. În același timp, autoritățile de la Kiev încearcă să mențină stabilitatea bugetară și să pregătească terenul pentru integrarea europeană și reconstrucția de după conflict, notează BBC.
Frontul financiar, un câmp de luptă invizibil
Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, spune că frontul financiar este unul dintre cele mai puțin vizibile câmpuri de luptă în războiul cu Rusia, iar stabilitatea economică este crucială pentru viitorul țării.
„Nu vrem să fim doar un vecin sărac al Uniunii Europene. Vrem să oferim Europei ceva ce îi lipsește”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la experiența militară acumulată de Ucraina după invazia rusă din februarie 2022.
Potrivit acestuia, experiența „foarte dureroasă” a războiului ar putea contribui la consolidarea capacității de apărare a Europei, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană rămâne una dintre principalele priorități strategice ale Kievului.
CITEȘTE ȘI:
Parteneriat strategic România-Ucraina. Nicușor Dan: „România este hotărâtă să continue această relație pragmatică”.
Sprijin financiar extern pentru bugetul de război
Pentru a menține funcționarea statului în condițiile conflictului, Ucraina se bazează într-o mare măsură pe sprijinul financiar internațional. Parlamentul European a aprobat un împrumut de aproximativ 90 de miliarde de euro, care ar urma să acopere o parte din deficitul bugetar al țării în următorii doi ani, prima tranșă fiind așteptată în aprilie.
Acest sprijin face parte dintr-un pachet internațional total estimat la circa 136,5 miliarde de dolari. Fără acest ajutor, susține ministrul ucrainean de Finanțe, economia țării nu ar putea face față presiunilor generate de război.
„O armată puternică depinde de o economie puternică, pentru că toate resursele pe care le mobilizăm intern sunt direcționate spre apărarea națiunii”, a declarat Marchenko.
Pentru a crește veniturile la buget, guvernul ucrainean a majorat în decembrie 2024 taxele pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, inclusiv impozitele pe veniturile personale, pe întreprinderile mici și pe instituțiile financiare.
Autoritățile estimează că veniturile interne vor aduce în acest an aproximativ 67,5 miliarde de dolari la bugetul statului, cu circa 15% mai mult decât în anul precedent.
Deficit bugetar uriaș și presiune pentru noi taxe
Bugetul pentru 2026 prevede însă cheltuieli de aproximativ 112 miliarde de dolari, dintre care aproape 60% sunt destinate armatei. În aceste condiții, deficitul bugetar ar putea ajunge la aproximativ 45 de miliarde de dolari.
Pentru a acoperi acest gol, guvernul încearcă să adopte noi măsuri fiscale în Parlament, printre care majorarea taxelor pentru platformele digitale și reducerea unor scutiri de TVA, măsuri convenite în cadrul unui nou acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional.
FMI a aprobat recent un împrumut de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, iar prima tranșă, de 1,5 miliarde de dolari, a fost deja plătită la începutul acestei luni.
Șeful misiunii FMI pentru Ucraina, Gavin Grey, a avertizat că, având în vedere nivelul ridicat al cheltuielilor, statul ucrainean trebuie să își mobilizeze mai eficient resursele interne și să combată evaziunea fiscală.
CITEȘTE ȘI:
4 ani de război în Ucraina: Majoritatea românilor NU cred că va fi pace anul acesta
Probleme economice și presiuni sociale
În pofida sprijinului extern, economia ucraineană resimte în continuare efectele războiului. Inflația a scăzut de la un vârf de 26,6% în perioada conflictului la aproximativ 7,4%, însă prețurile ridicate rămân o problemă pentru populație și companii.
Mulți ucraineni spun că se confruntă cu dificultăți financiare. Tetiana, o pensionară de 65 de ani din Kiev, afirmă că este nevoită să continue să lucreze pentru a se descurca.
„Pensia este prea mică și nu este suficientă. Prețurile la alimente și utilități au crescut”, a spus ea.
În același timp, companiile se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu probleme energetice. Mykyta, un tânăr de 19 ani care lucrează într-un restaurant, spune că echipa este redusă și că activitatea este afectată de penele de curent.
Banca centrală a Ucrainei avertizează că situația dificilă din sectorul energetic va continua să limiteze activitatea economică pentru o perioadă îndelungată. Instituția și-a redus prognoza de creștere economică la 1,8%, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează o creștere cuprinsă între 1,8% și 2,5%.
Reconstrucția, o miză uriașă pentru viitor
În paralel cu efortul de război, autoritățile și instituțiile internaționale lucrează la planurile de reconstrucție a țării. O evaluare realizată împreună cu Uniunea Europeană, Banca Mondială și ONU estimează costul total al reconstrucției la aproximativ 588 de miliarde de dolari.
Suma include refacerea infrastructurii, a locuințelor și a rețelelor de transport, precum și operațiuni de deminare în zonele afectate de lupte.
Reprezentanții mediului de afaceri spun că, în pofida conflictului, există interes din partea investitorilor internaționali pentru proiectele viitoare de reconstrucție.
„Vedem cum companii străine sunt interesate să investească în Ucraina și să se pregătească pentru perioada de după război”, a declarat Gennadiy Chyzhykov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei.
Comparația cu România
În acest context, prognozele economice indică un contrast interesant între Ucraina și România. Deși se află în plin război, economia ucraineană ar putea înregistra în acest an o creștere de aproximativ 1,8%, potrivit estimărilor băncii centrale și ale FMI.
În același timp, instituțiile europene estimează pentru România o creștere economică de aproximativ 1,1% în 2026, după ce economia a încetinit semnificativ în anul precedent.
Diferența este explicată în mare parte prin sprijinul financiar internațional masiv de care beneficiază Ucraina și prin cheltuielile ridicate pentru apărare și reconstrucție. În schimb, România încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri de consolidare fiscală care afectează consumul și ritmul de creștere economică.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
