Economie
Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Dacă vă place chimia, fiți atenți aici!”
Nichel. Grafit. Heliu. Niobiu. Galiu. Titan. Platină. PRG și PRU. Germaniu. Antimoniu. Fosfor. Feldspat. Siliciu. Cobalt. Arsen. Aluminiu. Huilă. Fluor. Magneziu. Scandiu. Litiu. Tantal. Vanadiu. Hafniu. Stronțiu. Baritină. Bismut. Bor. Beriliu. Cupru. Wolfram.
Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj
Așteptați, că nu e tot. Bauxită. Bismut. Bor, grad metalurgic. Cobalt. Cupru. Galiu. Germaniu. Grafit, grad de baterii. Litiu, grad de baterii. Magneziu, grad metalic. Mangan, grad de baterii. Nichel, grad de baterii. Metalele platinice. Pământuri rare pentru magneți (conținut de Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce). Siliciu, grad metalic. Titan, grad metalic. Wolfram.
CITEȘTE ȘI:
Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Hai România! O țară este puternică și respectată atunci când are fabrici, uzine și combinate”
Prima înșiruire este lista materiilor prime critice inventariate în European Critical Raw Materials Act, o lege elaborată de Uniunea Europeană în 2024. A doua este lista mineralelor strategice, din același document.
Când UE s-a trezit din reveria Green Deal, realizând că toate mineralele strategice și materiile prime critice pentru industriile viitorului vin din China, s-a hotărât să pună lucrurile în ordine printr-o lege organică. A decis că:
*10% din mineralele strategice și materiile prime critice trebuie extrase în UE;
*25% trebuie să provină din reciclare;
*65% trebuie să vină dintr-o singură țară terță și
*40% trebuie prelucrate în UE.
Între timp s-au trezit și Statele Unite ale Americii și au organizat acum două săptămâni American Critical Minerals Ministerium, unde 50 de țări au fost chemate să găsească soluții pentru a reduce hegemonia Chinei în domeniul mineralelor critice și pământurilor rare. Din nou, destin tragic pentru România: dacă UE și SUA se ostilizează și pe chimie, iar trebuie să decidem dacă mergem lângă partenerul strategic UE sau lângă partenerul strategic SUA.
România are ambiții mari la acest capitol, însă este bine să reamintim ambițioșilor cum stăm cu industria chimică de prelucrare.
Înainte de 1989 chimia însemna 72 de fabrici, uzine și combinate (mai bune decât multe altele din lume), un sistem performant de învăţământ (12 şcoli profesionale, 23 licee, 17 facultăţi şi 10 institute de cercetare). Era un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din producţia industrială de atunci.
CITEȘTE ȘI:
Opinie. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „India. Un parteneriat strategic pe energie regenerabilă, tehnologia informației, mașini și utilaje grele și substanțe farmaceutice active. Ne trebuie un guru pentru industrializare și internaționalizare”.
Astazi, în 2026, dacă a mai rămas un sfert din capacităţile de producţie şi din cele din învăţământ, sectorul aduce la buget doar 3 miliarde Euro şi aproape jumătate din deficitul balanţei comerciale a României.
Zac parţial sau total închise Fabricile din Făgăraș, Codlea, Târnăveni, Slobozia, Dej, Baia-Mare, Victoria, Copşa Mica, Cluj-Napoca și multe, multe altele care prelucrau minerale și materii prime strategice și creau lanțuri de valoare adăugată. Asta pentru că guvernanții, la fel ca guvernanții din UE, înghițind povestea cu mediul, poluarea şi industria verde, au căzut în capcană și au lăsat chimia în cădere liberă.
Chimia era în anii 1970-1990, așa cum este IT-ul astăzi, „copilul teribil” al economiei mondiale, era perioada în care ţările se băteau pentru a prelucra materiile prime şi a le transforma în produse finite scumpe, cu valoare adaugată.
Chimia redevine în 2025 „copilul teribil” al economiei mondiale. Este o industrie care se estimează să ajungă în 2030 la o cifră de afaceri de 7 trilioane de dolari. Pentru comparație, serviciile IT vor atinge circa 1,8 trilioane în 2028, iar industria AI va trece de 2,5 trilioane in 2032.
Ambițioșilor care vor ca România să fie parte din planul cu materiile prime critice și materialele strategice ale UE sau ale SUA sau ale ambelor, le spunem că avem doua variante: 1) să extragem și să exportăm sau 2) să extragem, să procesăm și să exportăm. Diferența este de câteva miliarde de Euro.
La final, reiau întrebarea, vă place chimia? Fiți atenți aici, ce poate chimia. Wolfram. Noul iPhone 17, care cântărește mai puțin de 200 de grame, are un motoraș cu un conținut de vreo 10 grame de wolfram care generează alertele de vibrație și haptic. 10 grame fac sa vibreze 200 de grame. Dacă aveți, de exemplu, 75 de kg, imaginați-vă că puteți face să vibreze o stâncă de o tonă jumătate!
Dragoș Damian
—
Dragoș Damian este CEO Terapia Cluj și președintele PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), care reuneşte cele mai importante 17 situri de fabricaţie de medicamente din ţară.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
