Economie
Cum poate Aeroportul „Avram Iancu” să influențeze politica Uniunii Europene? Clujul pregătește următoarea destinație: New York!
Provocarea Aeroportului Internațional Cluj: pasagerii cer servicii occidentale „ca în Viena”, iar instituția pregătește un plan ambițios pentru a face față boom-ului aerian. Aeroporturile românești au spart recordurile: de la 2 milioane pasageri în 1996 la 27 milioane în 2025.

Aeroporturile regionale, cum este cazul Aeroportului Internațional Cluj, cer finanțare și personal pentru a face față boom-ului aerian. Aeroportul Cluj este printre puținele aeroporturi regionale din Europa care zboară pe combustibil verde.
Specialiști de top din industria aviatică, reuniți într-o conferință unde au discutat despre evoluțiile regionale și provocările geopolitice, au arătat cum Clujul este un model pentru conectivitatea regională în Europa de Est.
Michael Harrington, președinte și director general al Asociației Companiilor Aeriene din Europa, a arătat că Aeroportul Cluj este printre singurele aeroporturi regionale care folosește combustibil sustenabil pentru aviație și pentru acest lucru trebuie felicitat.
CITEȘTE ȘI:
Clujul decolează eco. Zboruri cu combustibil verde.
„Să aflăm că Aeroportul Cluj folosește combustibil sustenabil pentru aviație (SAF) cred că e ceva care merită felicitări. Cred că Aeroportul Internațional Cluj este unul dintre singurele aeroporturi regionale pe care eu le cunosc care utilizează SAF. Meritați felicitări și este o bună realizare pentru viitor și ajutați și mediul. După 10 ani în care dreptul pasagerilor a stagnat complet, subiectul are o reglementare în Europa. El a fost proiectat pentru anularea zborurilor, nu și pentru întârzieri. În ultimul an, datorită președinției Poloniei, o veste excelentă se referă la îmbunătățirea proceselor privind drepturile pasagerilor care în ultimii 10 ani a fost furat. Acum suntem în faza finală. Europa de Est este reprezentată doar de LOT și încerc să rectific acesr lucru. Trebuie să avem o mai bună reprezentare din partea Europei de Est. Am amintit cum Clujul are SAF, dar marea majoritate a aeroporturilor din Europa nu au SAF. Întrebarea care se pune este cum va ajunge SAF de la 2% la 6% în 2030? Este o mare provocare. De ce necesar un plan de transport sustenabil? Investiția în rafinării este o investiție pe termen lung, iar companiile fac contracte pe termen scurt. Când faci o rafinărie nu e problema de bani, sunt milioane pentru sustenabilitate, problema este cum investitorii își văd investiția garantată. SAF e foarte dificil de găsit, 20% din aeroporturile din Europa au SAF, inclusiv Clujul, ceea ce e grozav”, a spus, la Cluj-Napoca, Harrington.
Pandemia încă lovește sectorul aviatic
„Numărul de rute regionale pe care le aveam înainte de pandemie încă sunt anulate. Nu suntem înapoi la nivelul pre-pandemie în ceea ce privește numărul de rute. Încă suntem în pagubă din cauza pandemiei. Pentru transportul regional este absolut critic pentru economia și turismul regional. Cu cât dezvoltăm mai bine traficul aerian regional, cu atât mai bună va fi economia și turismul acelei regiuni”, a mai spus președintele Asociației Companiilor Aeriene din Europa.
Aeroporturile din Europa de Est pot face diferența la Bruxelles
„Sunt foarte bucuros de schimbările care au avut loc la Bruxelles în ultimele 8 luni. Noul Parlament, noul comisar pe Transport, după mulți ani de damnare, amânare, oamenii din fața noastră răspund mult mai bine la nevoile noastre. În acest sens sunt foarte optimist. Depinde pentru că la fiecare șase luni președinția UE se schimbă. Dar președinția Poloniei a făcut o mare diferență, subiecte nediscutate de 10 ani au fost puse în dezbatere și aproape încheiate. Sunt preocupat de ce se întâmplă în SUA, de politica aceasta de a folosi cât mai mult petrol posibil și a nu investi în sustenabilitate. Asta ar putea face diferența între Europa și SUA. Echipa de la Bruxelles are o atitudine pozitivă și dorește să facă treabă.
Le spuneam în urmă cu câteva zile copiilor mei o poveste despre o pădure în flăcări, analogie cu sustenabilitatea din aviație. Un leu ieșea din pădure, apoi o pasăre colibri se chinuia să stingă focul, punând apă puțin câte puțin. Pasărea venea cu o contribuție minoră, dar una foarte importantă. România are o oportunite uriașă pe viitor, poate chiar mai mare decât țările mari. Dacă nu ești prezent, dacă nu încerci, nu vei putea spune că ai făcut parte din ceva. Aș vrea să văd țări ca România să aibă o reprezentare mai mare în Europa. Va face o diferență uriașă. Un mic exemplu. Când am dezbătut în Parlament dreptul pasagerilor, unde timp de 10 ani nu s-a făcut nimic, câteva țări mari au blocat acțiunea, iar două țări similare cu România au reușit să deblocheze votul. Dacă nu erau acele țări mici, iarăși am fi asistat la ani și ani de amânări. Țările pot face o diferență uriașă, mai ales țările din Europa de Est pot face o diferență mare, în momente cheie. Nu prea le vedem în acțiune, în afară de Polonia”, a adăugat Michael Harrington.
David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Cluj: „Companiile low cost ne șantajează «dacă nu scădeți prețul, plecăm»”
„Traficul din România, și în special cel din Cluj, este foarte conectat la traficul european. În ceea ce privește traficul de pasageri din Europa în 2024 comparativ cu 2023 vedem o creștere de 7,4% și o scădere lentă a numărului de mișcări. În ceea ce privește primul semestru din 2025 vedem o creștere a numărului de pasageri și de mișcări aeroportuare. Legat de traficul de pasageri din România accesta este în creștere. În 2024 am avut un trafic record de 26 milioane de pasageri, ne așteptăm, de asemenea, la o creștere anul acesta până la 27 de milioane de pasageri. Traficul în România a crescut foarte mult. În 1996 traficul total de pasageri a fost de 2 milioane, din care 1 milion pe Aeroportul Otopeni. Deci din 1996 de la 2 milioane de pasageri în 2025 la 27 de milioane este un pas uriaș. Consider că încă avem un potențial mare de creștere.
În ceea ce privește aeroportul din România, Otopeni este cel mai mare, cu 16 milioane de pasageri anul trecut, urmează Aeroportul Internațional Cluj cu 3,26 milioane de pasageri. Anul acesta, la Cluj, ne așteptăm la un trafic de 3,5 milioane de pasageri. Urmează Aeroportul din Iași cu aproximativ 2,2 milioane de pasageri. Legat de primul semestru din 2025, Aeroportul Cluj a înregistrat o creștere de 8%. Este foarte important că avem un an de când am intrat în Schengen, foarte important pentru aeroporturile noastre, pentru experiența pasagerilor și putem vedea în România că 70% din traficul de pasageri este Schengen. În România, companiile low-cost au ajuns la 50% din piață. Avem 17 aeroportul în România, bineînțeles, competiția este importantă, dar ne dorim o competiție corectă, de aceea suntem foarte interesați de reglementările din industria aviatică ce urmează a fi adoptate. Câteodată, companiile low cost ne șantajează «dacă nu scădeți prețul, plecăm». Se întâmplă în fiecare an, cu fiecare companie low cost”, a spus Ciceo.
Provocările Aeroportului Cluj
„În ceea ce privește primul semestru din 2025, aici la Cluj avem companii noi, noi frecvențe, noi destinații, traficul nostru este 77% Schengen, 23% non-Schengen, mai mult de 50 de destinații. Avem planuri mari de extindere, vrem să extindem pista la 3.400 de metri, așteptăm finalizarea devierii râului Someș, este esențial să construim un nou terminal de pasageri, platforme, terminal Cargo, de asemenea, un hangar pentru mentenanță. Planul nostru coerent de dezvoltare ajunge la 330 de milioane de euro. Noi avem profit, dar va trebui să găsim și alte surse de finanțare. Până în 2040, traficul de pasageri din România se va dubla și estimăm că va ajunge la 57 milioane. Va trebui noi infrastructuri și capacități aeroportuare, angajați etc. În ceea ce privește Aeroportul Cluj, până în 2045 ne așteptăm la un trafic de 10 milioane de pasageri și trebuie să pregătim infrastructura. Nu doar infrastructura, ci și să facem angajări. La Cluj nu găsim oameni specializați, îi angajăm, îi instruim, apoi companiile aeriene îi iau. O să fie o mare provocare. Trebuie să ne finanțăm proiectele de extindere și experiențele pasagerilor. Simțim o mare presiune, chiar dacă suntem un aeroport regional, pasagerii vor aceleași servicii și experiențe ca în Viena. Ne-am angajat să reducem la zero emisiile de CO2 până în 2050. Trebuie să facem față și unor provocări geopolitice precum războiul, ne influențează inclusiv rutele. De exemplu, zborul Cluj-Tel Aviv a fost suspendat, apoi reluat. De asemenea, economia României nu este într-o formă bună și se iau tot felul de măsuri. Analizăm în ce măsură va afecta traficul aerian. Dar suntem optimiști în ceea ce privește traficul aerian din România și din Cluj. În România, peste 400.000 de pasageri au zburat spre SUA, din care 65.000 au zburat din Cluj cu Lufthansa, cu Turkish, LOT sau TAROM. Vedem potențial în viitor pentru un zbor Cluj - New York”, a mai spus Ciceo.
Dosare curente deschise în Comisia UE
- Plan de investiții în transport durabil
- Actualizarea regulamentului serviciului aerian
- Strategie turistică pentru viitor
- TVA în transporturi și turism
- Directiva operațiuni la sol
Provocări pentru transportul regional
- Numărul de rute regionale care încă nu revin la nivelul de dinainte de pandemie
- Sloturi și acces la aeroport
- Transportatorii naționali se concentrează pe principalele hub-uri
- Costuri crescute din cauza introducerii SAF
Oportunități de transport regional
- Dezvoltarea rutelor regionale
- Randamente mai bune
- Contribuție puternică la PIB-ul regional și la turism
- Lipsa personalului tehnic de linie și a facilităților de întreținere
Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a organizat luni, 8 septembrie, cea de-a patra ediție a conferinței regionale de aviație la aeroport „2025 Regional Air Transport Conference - Regional developments and geopolitical challenges” (Evoluții regionale și provocări geopolitice – n.r.) în colaborare cu platforma media ATN – Air Transport News, specializată în organizarea unor conferințe de aviație, pe plan european.
Evenimentul a reunit în cadrul unei conferințe de o zi desfășurate la aeroport, profesioniști de top din cadrul aviației civile de la nivel internațional, reprezentanți ai autorităților naționale, reprezentanți ai autorităților naționale relevante și directori de companii aeriene și aeroporturi din Europa și din România.
Printre speakerii invitați să ia parte s-au numărat Michael Harrington, președinte și director general Asociația Companiilor Aeriene din Europa, Cătălin Radu, director general Rețeaua de Conformitate Guvernamentală în Aviație, Costin Iordache, director general TAROM și Petros Kavassalis, profesor asociat şi prorector pentru Cercetare şi Inovare, University of the Aegean și alți reprezentanți din domeniul aviației civile.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: