Administrație
Cluj, soluția României. Dezintegrarea moleculară, proiect național? Tișe: „România e țara lui «nu se poate», am demonstrat că se poate”.
Un proiect de țară pornit de la Cluj: dezintegrarea moleculară, soluția pentru gestionarea deșeurilor? Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, spune că a trimis adrese de la prim ministru până la ministere ca această invenție să devină un proiect de țară.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj propune o veritabilă revoluție verde, prin replicarea la nivel național a soluției prin care deșeurile sunt transformate în energie electrică și, în final, în bani| Foto: monitorulcj.ro
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, cere ca proiectul dezvoltat în premieră la Cluj, de dezintegrare moleculară a deșeurilor, să devină proiect de țară.
„Am făcut o adresă oficială ca această invenție să devină un proiect de țară. Am dat în funcțiune noua stație de tratare prin dezintegrare moleculară a deșeurilor, o soluție inovativă, o premieră la nivel național în gestionarea deșeurilor. Pe baza unei soluții românești a unui inventator absolvent de Cluj și cu întreaga fabrică construită de firme sau societăți clujene. În momentul de față, România se confruntă dramatic cu problema gestionării deșeurilor. În acest moment, pe site-ul Ministerului Mediului se află postat în dezbatere publică Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Un plan care printre soluții nu include și soluția inovativă venită de la Cluj. Replica la nivel național poate duce la soluționarea gestionării deșeurilor. Am înaintat adrese în atenția prim ministrului, Asociației președinților de consilii județene și Ministerului Mediului, inclusiv Agenției Naționale de Gestionare a Deșeurilor prin care le propunem să ia în considerare proiectul implementat în premieră la Cluj”, a spus Tișe.
Consiliul Județean Cluj, proprietar pe invenție la OSIM
„După ce am finalizat această fabrică la care lucrăm de 2 ani, am fost contactat atât eu, cât și titularul invenției, de consilii județene, de primării, cât și de ministere, să vadă instalația. Ceea ce înseamnă că există un interes pentru această invenție și pentru această tehnologie. Din discuțiile pe care le-am avut cu proiectantul și cu inventatorul am convenit două lucruri importante pe care le vom tranșa și printr-un act oficial. Pentru faptul că am fost deschizătorii de drumuri și i-am dat șansă acestei invenții, inventatorul este de acord să ne înregistrăm și noi proprietari la OSIM, adică Consiliul Județean Cluj alături de el pe această invenție fără ca pentru asta să pretindă bani. Vom avea un contract între părți prin care Consiliul Județean va fi parte, alături de el, la toate investițiile viitoare pe care le va face în țară, la toate fabriciile viitoare pe care le va face în România până la concurența sumei pe care noi am investit-o în a cumpăra această instalație. Cu alte cuvinte, această sumă de aproximativ 12 milioane de euro să poată fi acoperită rapid din celelalte fabrici pe care le va face în România. Noi ne vom asigura că din fiecare fabrică pe care o va face, și pentru care se va consulta cu noi pentru că folosind invenția și noi vom avea un cuvânt de spus, de acolo vom avea un procent astfel încât într-o perioadă scurtă de timp să recuperăm cele 12 milioane de euro. Pornind de la noua realitate că nu mai suntem cumpărători ai unei fabrici ci parte a invenției, a unui business viitor, cred că în istoria Consiliului Județean nu s-a încheiat un astfel de contract, vom face un contract în care noi să ne luăm partea pe care județul o are, care i se cuvine. El e de acord că i-am dat această șansă, acum are o grămadă de oameni care îl caută, firme, firma din străinătate, e căutat de oficiali din Africa. Pe mine mă interesează să fiu parte a acestei invenții și mai mult decât am plătit să și recuperez suma investită, dincolo de banii pe care îi vom face folosind instalația”, a mai precizat Tișe.
CITEȘTE ȘI:
Energie din deșeuri, la Cluj, în urma unei investiții de 12 milioane de euro. Alin Tișe: „Un pas sigur pentru un viitor verde al Clujului!”
Potrivit președintelui Consiliului Județean, soluția de la Cluj aduce multe beneficii:
- Gestionarea eficientă și nepoluantă a fracției umede a deșeurilor
- Transformarea deșeurilor în energie electrică și gaz
- Recuperare energetică și valorificarea energiei produse
- Posibilitatea extinderii modulare a fabricii de gunoi prin adăugarea de noi reactoare poate duce la rezolvarea unor cantități uriașe de deșeuri, dar și la producerea unor cantități de energie la nivelul de 7-10 mega wați.
- Nu mai este nevoie de deschiderea de noi celule de depozitare care vor aduce alte probleme și cheltuieli în timp
„Benzinăria de pe deal”
Alin Tișe vorbește și de alte beneficii:
„Cenușa obținută poate fi folosită la fabricarea betoanelor sau a filtrelor pentru tratarea apelor uzate. Din hidrogen se poate obține apă distilată care poate fi valorificată. Luăm în calcul deschiderea unei stații de încărcare pentru mașini electrice sau pe gaz – «benzinăria de pe deal». Planul nostru este să valorificăm tot”, a mai spus președintele CJ Cluj.
Inventatorul acestei soluții tehnice a convenit ca în perioada următoare să pună la dispoziția Consiliului Județean Cluj, în mod gratuit, alte trei noi reactoare suplimentare, astfel încât capacitatea instalației să crească la circa 6-7 MW/H. Acest lucru va permite ca, în cca doi ani, să fie procesate și valorificate energetic nu doar deșeurile produse în mod curent în județul Cluj ci și cele depozitate în celula numărul 1 de la Centrul de Management Integral al Deșeurilor și cele din rampa temporară de deșeuri administrată de Primăria Cluj-Napoca.
În plus, va fi creată astfel posibilitatea de a alimenta cu gaz, sau, după caz, cu energie electrică, toate autovehiculele instituțiilor publice din Cluj, inclusiv cele care asigură transportul public în comun și chiar autoturismele proprietate personală a clujenilor, la costuri inferioare celor de pe piață. Acest lucru devine posibil ca urmare a producerii acestei cantități semnificative de gaz sau curent electric, ce nu e obligatoriu a fi neapărat livrat în sistemul energetic național ci valorificat cât mai eficient.
Soluții pentru deșeurile din construcții și din activitatea medicală
La rândul ei, așa-zisa cenușă rezultată în urma dezintegrării deșeurilor va putea fi valorificată fie pentru a produce filtrele necesare tratării apei în procesul de osmoză inversă, fie în agricultură, ca fertilizant, ca și combustibil în diverse fabrici, de ciment dar nu numai sau chiar pentru producerea de borduri, în amestec cu ciment și alte substanțe.
Consiliul Județean Cluj are în vedere în prezent oferirea unor soluții eficiente pentru eliminarea unor noi categorii de deșeuri, extrem de problematice, cele provenite din activitatea medicală, din spitale, precum și deșeurile provenite din construcții.
„Voi merge și la București să discut cu ministrul Mediului, voi merge și la Guvern să discut cu domnul Bolojan propunându-i, dincolo de hârtii, și această soluție pentru România. Cred mult în ea, cred că cel puțin în acest domeniu am fi în top în Europa și nu am mai fi ultimii, așa cum suntem la mai multe capitole. Mă bucur că am avut această inspirație și acest curaj de a risca acum 2 ani, a fost extrem de dificil să conving colegii din Consiliu să semneze acese hârtii, neavând în față o instalație care să poată fi văzută, pipăită (…) Gândiți-vă că această dezintegrare moleculară, ca tehnologie, nu era prinsă în memorandumul pe care România îl avea cu Uniunea Europeană de finațare prin care se primeau bani pentru a închide rampele. Toți vorbeau de ardere. Când am cerut la minister să introducă în ghid și această tehnologie mi-au spus că nu se poate. Cu asta încep și se sfârșesc adresele. Au explicat că noi vrem să ardem gunoaiele. România e țara lui «nu se poate», am demonstrat că se poate. Poate că dincolo de replica «iar clujenii, iar ăștia, iar ei sunt mai deștepți», dincolo de chestiunea asta superficială peste care trebuie să trecem pentru că niciodată nu am luat nimic de la alte județe, faptul că ei invocă asta pentru a-și ascunde propria incompetență este o altă chestiune, dar în materie de investiții, Consiliul Județean Cluj niciodată nu a luat bani din alte județe. Faptul că noi am fost inspirați să facem această investiție nu trebuie să fie o culpă a noastră, din contră, trebuie să fie o chestiune pentru care ceilalți ar trebui să aprecieze această soluție și să o împărtășească. E mai ușor să stai să spui că noi avem bani, că suntem județ bogat, noi suntem sărăci și nu putem face nimic, dar în același timp nu te gândești să te dezvolți, stai doar din bugetul public. Asta mi-aș dori acum, ca acest proiect să fie implementat la nivelul țării și voi face toate demersurile să fie prins în planul național. Acum este momentul. Dacă această tehnologie nu o vor prinde în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, atunci toate finanțările venite de la UE pe materia închiderii de rampe, închiderii de depozite nu vor putea fi finanțate pentru că această tehnologie nu se va regăsi în categoria de tehnologii finanțate”, a mai spus Alin Tișe.
Zeci de milioane de euro, cheltuiți cu închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât și cu procesarea levigatului
„Am făcut o adresă oficială pentru ca această invenție cu această tehnologie să poată fi preluată de guvern, noi fiind de acord împreună cu inventatorul, să devină un proiect de țară. Un proiect de țară însemnând că această tehnologie să poată fi folosită inclusiv acolo unde deja județele își fac cheltuieli uriașe pentru a închide rampele. Adică să nu mai treacă prin ce am trecut noi, am cheltuit 10-30-40-50 de milioane să închidem rampa de la Pata Rât, după ce am închis-o am mai cheltuit vreo 5 sau 8 milioane de euro pe an ca să procesăm levigatul, știți că noi am avut probleme uriașe cu levigatul, cu lacul acela uriaș care afecta centura. Pentru că nu am avut soluții, am fost nevoiți să închiriem o stație de osmoză și să transformăm levigatul în apă curată pentru a putea fi aruncată pe câmp”, a mai spus șeful CJ Cluj.
Luna trecută, la Cluj a fost inaugurată stația de tratare prin dezintegrare moleculară, pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale din județ. În urma acestei investiții, Clujul va produce energie verde - până la 56.000 MW pe an, cât consumul Câmpiei Turzii sau Dejului.
Proiectul, realizat de o firmă românească, urmează un proces complex de tranformare a deșeurilor în particule mici, care sunt transformate în gaz, iar ulterior în energie, iar nivelul de poluare este aproape de zero.
Stația de dezintegrare moleculară a deșeurilor este situată în cadrul Centrului de Management Integrat de Deșeuri (CMID) din Cluj.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
