Național
România, sub un munte de gunoaie neraportate. Un milion de tone dispar anual din statistici.
Cantitatea generată de deșeuri este mai mare decât cele 5 milioane de tone pe an vehiculate în raportările publice, spun oficiali din Ministerul Mediului.
România își raportează doar o parte din gunoi. Restul „dispare” în natură| Foto: Ministerul Mediului - Facebook
Cantitatea generată de deșeuri în România este mai mare decât cele cinci milioane de tone pe an, care se vehiculează în raportările publice, și de circa două milioane și jumătate de tone de ambalaje puse pe piață și reciclate, a afirmat, joi, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, la o dezbatere de specialitate.
„Pe statisticile naționale și prin comparație la nivel european, România stă prost în ceea ce înseamnă reciclarea deșeurilor. Cu toate acestea, paradoxal, o lacună ne ajută și anume incapacitatea noastră de a raporta corect. Personal, am convingerea că reciclăm mai mult decât apare în statistici, dar și producem mai multe deșeuri. De fiecare dată când apare o știre despre o descindere într-o zonă în care se face gestionare neconformă sau despre deșeuri găsite în natură, acele cantități ne scapă din raportări. Așadar, cantitatea generată de deșeuri este mai mare decât cele cinci milioane de tone pe an care se vehiculează în raportările publice. Probabil, la asta se mai adăugă cam un milion de tone pe an. Deci, în loc de cinci milioane de tone de deșeuri generate pe an, probabil că avem vreo șase milioane de tone și în loc de două milioane și jumătate de tone de ambalaje puse pe piață și reciclate, probabil că avem ceva mai mult”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, cifrele statistice sunt generate de anumite cauze.
„Una, care este de obicei invocată și de Comisia Europeană, este aceea că guvernanța acestui sistem este destul de slabă spre inexistentă pe anumite segmente. Asta înseamnă o lipsă de coerență la nivel național. Suntem prinși între viziunea de a avea un sistem unic, unitar, identic peste tot, așa cum eram obișnuiți sau prin excepție în cazul RetuRo, care ne arată un sistem unitar la nivel național, și extrema cealaltă, prin care dorim autonomie locală, management local, procese funcționale la nivelul fiecărei primării sau asocieri de primării, sub forma a unei asociații de dezvoltare intercomunitare, dar, din păcate, nu se întâmplă”, a arătat Raul Pop.
El consideră că sistemul privind managementul deșeurilor trebuie aplicat în mod unitar.
Mai mult, conform secretarului de stat, legislația specifică este interpretabilă.
„Dacă o să citiți legislația de deșeuri, peste tot unde apare o obligație, mai este și o virgulă care îți înmoaie obligația respectivă sau chiar ți-o face inutilă. Spre exemplu, se va face colectare separată acolo unde condițiile fizice, economice și tehnice o permit. Cu alte cuvinte, se va face colectare separată dacă se vrea. Cam așa se traduce, în practică, în mintea decidentului local. Trebuie să se schimbe asta. Avem un flux de colectare separată și de finanțare pentru ambalaje, avem altul pentru echipamente electrice asemănător, dar nu identic, avem altul pentru baterii și acumulatorii, o să mai avem altul asemănător, dar nu identic, pentru anvelope, altul pentru deșeuri textile, și așa mai departe. Ajungem într-o situație în care îți trebuie doctorat ca să poți să pui deșeurile separat. Și asta nu-i normal. Nu are cum să facă sistemul să funcționeze”, este de părere secretarul de stat.
El a precizat că Ministerul Mediului încearcă să uniformizeze „aceste abordări, să elimine ambiguitățile de legislație, astfel încât să nu mai fie la libertatea oricui să decidă dacă vrea sau nu vrea să aplice legea”.
Raul Pop a menționat, totodată, că sunt deja vizibile investițiile suplimentare de control, referindu-se la dotările suplimentare pe care la primește Garda de Mediu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
