monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Istoria autostrăzii Meşterului Manole

La doisprezece ani de la semnarea contractului pentru realizarea Autostrăzii Transilvania, proiectul nu a fost finalizat.

Lucrările la Autostrada Transilvania au decurs foarte lent.

Contractul cu firma americană Bechtel a fost negociat, renegociat, pierdut şi reziliat. S-a lăsat cu sesizări la DNA şi acuzaţii de ambele părţi, însă din autostrada de siguranţă naţională a României cu care se lăudau politicienii s-a ales praful.

Monitorul de Cluj vă prezintă cronologic eşecul autorităţilor de a introduce România în vest. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare, proiectul de 415 kilometri a devenit ruşinea României.

3,3  milioane de euro pe kilometru

Ultima noutate despre Autostrada Transilvania a venit de la CNADNR care precizează că a atribuit la finele lunii martie unei asocieri româno - spaniole un contract de 197,5 milioane euro, cu TVA, pentru finalizarea tronsonului de autostradă de 60 de kilometri Suplacu de Barcău - Borş, construit în proporţie de 50% de americanii de la Bechtel.

Lucrările au fost adjudecat la 31 martie de asocierea formată din Corsan SA - Corviam Construccion SA (Spania), Consinit SRL, Road Consulting & Design Solution SRL şi Via Design SRL, se arată într-un comunicat al CNADNR.

Valoarea ofertei câştigătoare a contractului de proiectare şi execuţie pentru finalizarea autostrăzii Braşov - Târgu-Mureş - Cluj - Oradea, secţiunea 3C: Suplacu de Barcău - Borş (km 4+200 - km 64+450), este de 701 milioane lei, fără TVA.

Durata estimată a lucrărilor este de doi ani, la care se adaugă o perioadă de garanţie de 30 luni.

Cronologia contractului

În 18 noiembrie 2003 guvernul condus de Adrian Năstase emite o ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea demarării procedurii de negociere cu o singură sursă, firma americană Bechtel, în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov–Cluj–Borş.

În 19 decembrie 2003 se semnează  contractul între CNADNR şi Bechtel. Conform acestuia, cei 415 km, a căror construcţie va costa 2,2 miliarde de euro, urmează să intre în funcţiune în decembrie 2012.

În perioada mai-decembrie 2005 are loc prima renegociere a contractului, ca urmare a unor sesizări ale UE şi FMI cu privire la clauzele contractuale.

În luna februarie a anului 2006 se semnează un acord de modificare a contractului conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an, din decembrie 2012 în decembrie 2013. Acordul vine ca urmare a faptului că, în 2005, Bechtel nu a lucrat pe perioada renegocierii contractului.

În iunie 2006 se reiau lucrările la Autostrada Transilvania

După şase ani de renegocieri şi acorduri semnate, în 1 decembrie 2009, se inaugurează primii 42 de kilometri de autostradă, între  Turda şi Gilău.

În 13 noiembrie 2010  au fost finalizaţi ultimii 10 km din tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, între Câmpia Turzii şi Turda.

În data de 8 ianuarie 2011 constructorul se lăuda că porţiunea Suplacu de Barcău-Borş a ajuns la un stadiu de finalizare de 35,53 la sută.

În luna august a anului 2011 are loc o nouă renegociere. Ministrul Anca Boagiu spunea că în urma renegocierii, Bechtel va termina lucrările pe care le mai are la un preţ redus cu 50 la sută faţă de valoarea iniţială, iar statul român va avea libertatea să liciteze tronsoanele neabordate cu oricine doreşte. 

În luna martie a anului 2013 ministrul Dan Şova anunţă rezilierea contractului cu americanii.  Statul român trebuie să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

Contractul fantomă

La începutul lunii aprilie 2014, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, Şova a declarat că documentul este căutat de Parchet „de vreo şase luni”. La începutul lunii decembrie a anului 2013, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul a sesizat deja DNA în legătură cu contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania pentru că „este bine” să se ştie „din cauza cui nu s-a făcut această autostradă”.

Rezilierea contractului dintre statul român şi compania Bechtel a fost negociată de Dan Şova, în calitate de ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, şi Casa de avocatură NNDKP, unde D. vine de la Diculescu-Şova, soţia tatălui ministrului Şova. Potrivit lui Şova, despăgubirile pe care statul le are de plătit companiei americane sunt de 37,2 milioane de euro.

Cum s-au dat banii

În 2004, Guvernul Năstase, semnatarul contractului, a plătit 50 de milioane de euro.

Între 2007 şi sfârşitul anului 2010, potrivit datelor furnizate de CNADNR, statul român a plătit Bechtel, din bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi, aproximativ 640 milioane de euro, în condiţiile în care lucrările finalizate se reduceau la 52 de km de autostradă (tronson 2B, Câmpia Turzii – Gilău), precum şi la construirea, în proporţie de 90 la sută, a viaductului Suplacu de Barcău (1,8 km), pe tronsonul 3C, - conform protocolului semnat pentru acest sector, care arată că „în cursul anului 2009 s-a lucrat doar la Viaductul de la Suplacu de Barcău, pe secţiunea 3C”.

Pe ani, plăţile au fost efectuate astfel: în 2007 - 121 milioane de euro; în 2008 -  220 milioane de euro; în 2009 - 120 milioane de euro; în 2010 - 179 milioane de euro, relatează gândul.info. Totalul plăţilor s-a ridicat, astfel, la finele anului 2010, la 640 milioane de euro. Cheltuielile în plus faţă de obiectivele puse în operă se ridică la 700 milioane euro.

Ce au lăsat americanii?

Şantierele Autostrăzii Transilvania în unele zone au rămas pustii. Americanii de la Bechtel au spus că nu pot lucra neplătiţi şi, în consecinţă, nota de plată a guvernului de la Bucureşti creşte direct proporţional cu lungimea „pauzei de masă”.

Românii nu au banii pe care americanii ar trebui să-i primească, date fiind clauzele unui contract care i-a scos din minţi, dar i-a băgat în foame pe partenerii lor români, cu toate modificările şi renegocierile ulterioare.

În timp ce autorităţile române se bâlbâiau, „oamenii de la Bechtel” au cam părăsit, cu tot cu o parte a flotilei de utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj în satul Vălişoara.

Campusul a fost organizat aici încă din 2004, fiind, de altfel, locul în care, în luna iunie a acelui an, s-a organizat ceremonia oficială de inaugurare a Marii Autostrăzi. Nici punctul de lucru de la Chiribiş-Bihor, deschis pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, nu pare să fie mai animat.

Lauda de sine miroase bine

În 2007, în România au avut loc primele alegeri pentru Parlamentul European. Guvernanţii s-a grăbit să inaugureze trei kilometri din Autostrada Transilvania, care însă nu au fost daţi în folosinţă decât doi ani mai târziu, în anul electoral 2009, când în România au avut loc alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru Parlamentul European.

În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inauguraţi în prezenţa premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, Boc parcurgând atunci traseul la volanul unei Dacii Logan.

Laudă pentru voturi

Inaugurarea lucrărilor la Autostrada Transilvania s-a făcut electoral în 17 iunie 2004, tocmai între cele două tururi de scrutin ale alegerilor locale. La acea dată mobilizarea organizaţiei PSD Cluj a fost exemplară, la Săvădisla fiind transportaţi, cu patru autobuze, membri de partid din mai multe oraşe ale judeţului. Panglica a fost tăiată de premierul de atunci, Adrian Nastase, sosit cu elicopterul, care a subliniat în discursul său rolul important jucat de Ioan Rus, care tocmai se calificase în turul doi de scrutin pentru Primăria Cluj-Napoca, împotriva democratului Emil Boc. Iniţial, ceremonia trebuia să aibă loc pe 4 iulie, de ziua SUA, iar devansarea ei din motive electorale l-a făcut pe ambasadorul american Michael Guest să nu participe la eveniment.

Lista ruşinii!

Ei au condus Ministerul Transporturilor în perioada în care nu s-a construit autostrada Transilvania: Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Şova, Ioan Rus.