Actualitate
Dumitru Chisăliță, avertisment dur lansat la Transylvania Green Energy Forum: „Nu ne vom atinge țintele în 2030 dacă nu armonizăm politicile în domeniile strategice”
Analiză dură a problemelor din domeniile esențiale ale infrastructurii energetice și de gaze realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă la Transylvania Green Energy Forum: „Marketingul ne face politica. Nu o să ne atingem țintele în 2030 dacă nu vom regândi situația în concordanță cu realitatea economică”.
Dumitru Chisăliță, avertisment dur lansat la Transylvania Green Energy Forum: „Nu ne vom atinge țintele în 2030 dacă nu armonizăm politicile în domeniile strategice”|Foto: monitorulcj.ro
Costurile, respectiv prețurile energiei și a gazelor – două domenii esențiale în contextul geopolitic actual – riscă să crească mai mult dacă România nu își va coordona politicile cu realitatea economică.
CITEȘTE ȘI:
De ce au „explodat” facturile la energie electrică? Explicația, dată la Transylvania Green Energy Forum 2026.
După cum a arătat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) în cadrul Transylvania Green Energy Forum (TGEF) dezvoltarea incoerentă a capacităților regenerabile și lipsa unei coordonări reale pe linia de producție, transport și stocare a făcut ca România să aibă prețuri mari la energie și gaze.
De ce suntem unde suntem?
„În 2008 s-a lansat legea energiei regenerabile cu acele multe certificate care s-au dat în acea perioadă. Unul din dezideratele majore era că vom avea prețuri mai mici. Ce constatăm de fapt? Avem prețuri mult, mult mai mari
Suntem campioni la nivel european: ultimele date Eurostat ne-au plasat în semestrul 2 din 2025 pe primul loc ca și preț pentru consumatorii casnici și non casnici raportat la puterea de cumpărare. Pe locul 5, neraportat la puterea de cumpărare.
Aceste elemente au în spate niște cauze care sunt foarte puțin sau aproape deloc discutate. S-a câștigat foarte mult din astfel de „greșeli”. Cred că ce s-a întâmplat în 2008 nu a fost o greșeală.
CITEȘTE ȘI:
Directorul DEER, Mihaela Suciu, apel pentru investiții în rețelele de distribuție, la Transylvania Green Energy Forum 2026: „Dacă nu o facem, degeaba vorbim despre tranziția verde”.
Momentele 2011 pe cogenerare, 2014 pe gaz, 2018 – OUG 114 - fiecare din aceste momente care au schimbat politicile și direcțiile în zona energetică, care au adus prețuri mai mari în zona gazelor și a energiei, au fost bine gândite”, a declarat președintele AEI.
Ca să schimbăm ceva trebuie mai întâi să recunoaștem unde suntem: trebuie să tragem linie pentru a face o analiză, să vedem de ce am greșit, apreciază Dumitru Chisăliță. Coordonarea proiectelor de producție și transport de energie sunt esențiale.
„De 20 de ani în România se spune că trebuie să investim în conducte de transport, în rețele etc pentru că ne va merge mai bine. Vom avea prețuri mai mici și confort mai mult. Ori este mai degrabă important să investim cu eficiență: să vedem cât câștigăm în plus din investițiile create. E vorba de rentabilitatea investiției - cât câștigăm în plus.
Dacă ne uităm la rețelele de distribuție gaze naturale, avem cel mai mic grad de utilizare din Europa: doar 10% din capacitatea de rețelei de distribuție gaze naturale este efectiv utilizată. Ce înseamnă asta? Tariful pe cei 10% trebuie să fie atât de mare pentru a acoperi cei 90% nefolosiți. Tocmai de aceea avem cel mai mare tarif de distribuție de gaze din Europa.
La transport gaze naturale: avem cca 23% capacitate de utilizare a conductei, adevărat, care a crescut în ultimii patru ani ca urmare a schimbărilor fluxurilor. Dar în continuare sub media europeană, care este undeva la 46%.
Nu o să avem prețuri mici, dacă avem costuri mari. Trebuie să investim cu o rentabilitate maximă, nu de dragul de a investi.
Exemplul Spaniei
La energie suntem în top 5 la tarife, pe distribuție și transport. Aici nu avem cele mai mari costuri, dar avem nevoie de foarte multe investiții de făcut. Din 2008 am dezvoltat diverse capacități de producție în domeniul energiei regenerabile – pompe de căldură, panouri solare. Sunt de acord total cu această abordare, dar nu cu „haiducia” din această zonă.
În România s-a venit cu ideea că, dacă lăsăm mâna invizibilă a liberalismului, va rezolva și problemele tehnice ale sistemului. Nu se poate așa ceva. Absolut peste tot în lumea asta, orice armată are un general. Deci e nevoie de coordonare și elemente bine stabilite, armonizate cu planurile pe care le avem.
Am dezvoltat capacități cu grămada în Dobrogea. Foarte bine. Dar nu le-am aliniat deloc cu transportul acestei energii către locurile de consum. Avem surplus de energie în sud-estul țării și deficit de energie în Transilvania, fără să înțelegem că era nevoie de un „general” să stabilească pașii: dezvolți acea capacitate coroborativ cu asigurarea tranzitului acestei energii către zonele deficitare în consum.
Stocarea era imperios necesară să se dezvolte în paralel cu distribuția și transportul energiei. Stocarea în baterii este de actualitate: noi o reducem la baterii, fără să înțelegem că bateriile de stocare sunt doar un element în acest sistem. Trebuie să avem gândire pe termen lung.
Exemplul Spaniei: înainte de blackout, Spania era foarte liniștită cu cca 13 - 14% capacitate de stocare diversificată. După episodul de blackout din aprilie 2025 producătorii din energie au analizat situația și Guvernul a venit cu măsuri: un sistem de stocare diversificat: conține 18 tehmologii de stocare: bateriile reprezintă aproape 20% din acest sistem, iar procesul este coordonat de Transelectrica din Spania, nu face fiecare ce vrea.
Astfel, Guvernul spaniol a trasat linii directoare de natură fiscală, legislativă și strategică. Un model care poate fi aplicat și de România”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Soluțiile României și resursele disponibile
Chisăliță a pledat pentru coordonarea între toți actorii implicați în domeniile strategice de investiție, precum energia și gazele.
„Încă avem școli energetice, de petrol și gaze, de instalații. Din păcate nu există colaborare la nivel instituțional și universitar și diversele entități de stat. Lucrurile astea ar trebui corectate”, a precizat directorul AEI.
Dumitru Chisăliță a tras un semnal de alarmă în acest sens: România trebuie să-și coordoneze politicile pentru a-și atinge țintele asumate în domeniul energiei verzi: fără o strategie pe termen lung, România va ajunge din nou în situația de a avea prețuri uriașe și probleme de stabilitate în sistem.
„Nu o să ne atingem țintele în 2030. Să regândim aceste regulamente în concordanță cu realitatea economică. Trebuie să fim sinceri cu noi înșine și după aceea și cu cei din jur: Marketingul trebuie să ne convingă că un produs este foarte bun și el trebuie vândut. Dar trebuie să ieșim din această bulă a marketingului, să intrăm în zona tehnică, economică reală, pe care să o tratăm cu seriozitate. Noi am ajuns în situația în care marketingul ne face politica și nicidecum situațiile tehnico-economice pe care trebuie să le urmărim”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.
Despre Transylvania Green Energy Forum 2026
Cluj-Napoca găzduiește în perioada 26–27 mai 2026 cea de-a patra ediție a Transylvania Green Energy Forum, un eveniment care invită la masa dezbaterilor reprezentanți ai instituțiilor publice, lideri ai industriei energetice, investitori și experți implicați în transformarea sistemului energetic.
Transylvania Green Energy Forum (TGEF) aduce la Cluj‑Napoca lideri, investitori și experți din Europa Centrală și de Est.
Transylvania Green Energy Forum și-a consolidat în ultimii ani poziția ca platformă de dialog pentru teme esențiale din energie, devenind un spațiu în care deciziile, strategiile și perspectivele industriei sunt discutate direct de către actorii implicați în mod activ în evoluția pieței.
Edițiile precedente au generat parteneriate concrete, au prezentat proiecte inovatoare de energie verde și au contribuit la dezvoltarea unui dialog constructiv între sectorul public și cel privat, demonstrând că forumul poate transforma ideile în soluții reale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
