Actualitate
Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: „O simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă”
În contextul propunerilor privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale, primarul Clujului semnalează că minorii trebuie protejați împotriva pericolelor online, fiind în același timp abilitați să beneficieze de tehnologiile digitale. „Protecția nu înseamnă interdicție”, spune Emil Boc în mesajul transmis la Comitetul European al Regiunilor.
Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: „O simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă”|Foto: monitorulcj.ro
Primarul Emil Boc a transmis un mesaj ferm în Comitetul European al Regiunilor, semnalând necesitatea unei abordări sistemice în problema limitării accesului copiilor la platformele online.
CITEȘTE ȘI:
Pericol ascuns pe Facebook, TikTok și Instagram. Raed Arafat cere reguli pentru minori
„Copiii au dreptul de a fi protejați online în același mod ca și offline”, explică primarul Emil Boc.
Emil Boc, în Comitetul European al Regiunilor: „O simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă”
În cadrul dezbaterii cu privire la protecția minorilor în mediul online, desfășurată în Comitetul European al Regiunilor, primarul Clujului Emil Boc a arătat că simpla interdicție nu ehivalează cu asigurarea protecției. Necesitatea unor reglementări structurale, care să le permită minorilor să beneficieze de avantajele tehmologiei, trebuie să reprezinte un efort comun. Astfel, copiii nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între siguranță și participare în lumea digitală.
„Protecția trebuie să fie sistemică, nu lăsată doar pe seama copiilor sau a părinților. Copiii ar trebui să fie protejați împotriva pericolelor online, fiind în același timp abilitați să beneficieze de tehnologiile digitale. Însă o simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă”, a declarat Emil Boc.
Chiar dacă riscurile sunt reale și nu sunt minore, interzicerea accesului la platformele online nu elimină riscul, ci îl deplasează, generând „iluzii de siguranță”.
Spre exemplu, unele state europene, precum Franța, dezbat o interdicție sub 15 ani. Danemarca a convenit asupra unui prag similar. Australia a mers chiar mai departe, interzicând accesul sub 16 ani începând din 2025.
CITEȘTE ȘI:
Australia interzice accesul copiilor și adolescenților până la 16 ani pe rețelele de socializare
„Aceste decizii sunt motivate de preocupări legitime. Dar trebuie să ne punem o întrebare sinceră: Ce se întâmplă a doua zi după interdicție? Copiii nu dispar din lumea digitală. Ei ocolesc regulile. Ei pot folosi date de naștere false, conturile părinților, VPN-uri, platforme nereglementate sau spații criptate și anonime. Și acolo, ei sunt și mai puțin protejați”, a explicat Emil Boc în intervenția sa.
Copiii trăiesc deja online, iar sarcina este de a le oferi protecție în spațiul digital. Viața digitală nu mai este opțională. Este locul în care copiii invață, comunică, își construiesc identitatea și participă la viața socială.
„A-i exclude complet până la 15 sau 16 ani înseamnă a-i deconecta de la realitate, nu a-i proteja. Avem nevoie de un acces responsabil, nu de interzicere. O abordare mai inteligentă: reglementam accesul, nu existența rețeleor sociale”, a fost propunerea lansată de Emil Boc.
Soluții pentru protecția minorilor în mediul online
Emil Boc a propus o serie de soluții, precum:
*Verificarea obligatorie pe baza identității pentru a deschide un cont
Nu anonimatul, nu vârsta autodeclarată, ci identitate verificată prin sisteme de încredere. Coreea de Sud a demonstrat că accesul legat de identitate reduce drastic conturile false și abuzurile. Germania solicită deja verificarea fiabilă a vârstei pentru serviciile digitale sensibile.
*Conturi adecvate vârstei, nu fără conturi
Copiii nu au nevoie de platforme pentru adulți.Ei au nevoie de medii sigure pentru copii:
-Contact limitat cu străinii,
-Fără amplificare algoritmică,
-Fără publicitate direcționată,
-Moderare puternică în mod implicit.
Este exact ceea ce promovează principiile UE privind proiectarea adaptată vârstei.
*Educație în loc de excludere
Competențele digitale trebuie predate copiilor înainte să se confrunte cu riscuri - nu după.
Școlile trebuie să predea copiilor:
-Cum să recunoască cyberbullying-ul,
-Cum să raporteze abuzurile,
-Cum să identifice conținutul fals și manipularea inteligenței artifciale.
-Reziliență digitală și să ofere sprijin emotional
Interzicerea accesului nu învață nimic.Educația construiește reziliență.
*Responsabilitatea platformei, nu vinovăția părinților. Părinții nu pot lupta singuri împotriva algoritmilor. Platformele trebuie să fie obligate prin lege să:
-Să detecteze conturile false și bot-urile,
-să prevină grooming-ul asistat de inteligența artificială,
-să acționeze imediat în cazul rapoartelor care implică minori.
„Acesta este domeniul în care reglementarea ar trebui să fie puternică - nu în detrimentul incluziunii sociale a copiilor. Riscul interzicerii generează frustrare, excludere, ilegalitate. O interdicție totală trimite un mesaj periculos: «Nu sunteți de încredere. Sunteți excluși». Nu protejăm copiii pretinzând că lumea digitală nu există. Protecția nu înseamnă interdicție. Educația este mai puternică decât excluderea. Interdicțiile sunt simple. Reglementarea inteligentă este mai dificilă - dar eficientă. Dacă vrem să protejăm copiii, trebuie să o facem: să le permitem accesul la spațiul public digital, dar cu garanții puternice și educație reală!”, a declarat Emil Boc.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
