Actualitate
Minim 16 ani ca să ai cont pe Facebook, Instagram și Tik-Tok, cerința Parlamentului European. Care e excepția?
Accesul pe rețele precum Facebook, Instagram și Tik-Tok ar putea fi restricționat pentru cei care care nu au vârsta de 16 ani.
Parlamentul European solicită o vârstă minimă de 16 ani pentru acces la rețelele de socializare | Foto: depositphotos.com
Parlamentul European (PE) cere o vârstă de minim 16 ani pentru accesul la rețelele de socializare.
Parlamentul European cere această măsură ambițioasă pentru a proteja minorii.
„Deputații europeni au adoptat miercuri (26 noiembrie 2025 - n. red.) un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, exprimându-și profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Deputații cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Minim 16 ani ca să ai Facebook, Tik-Tok sau Instagram
Acest raport include și o măsură pentru limitarea de vârstă pentru accesarea platformelor de socializare.
Limitarea este până la 16 ani.
Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor și să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.
„Deputații europeni au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor. Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii”, se mai arată în comunicat.
Șefii platformelor de socializare, trași la răspundere dacă nu se conformează
Deputații sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei.
Măsuri mai ferme din partea Comisiei
Parlamentul solicită inclusiv:
- să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
- să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
- să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ cu privire la echitatea digitală;
- să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
- să se aplice normele Regulamentului cu privire la serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
- să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv prin interzicera platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
- să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).
Raportoarea Christel Schaldemose (S&D, Danemarca) a declarat în timpul dezbaterii în plen: „Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniți pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă și consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor crește dramatic nivelul de protecție a copiilor. În sfârșit, decidem niște limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Și experimentul se termină aici.”
Raportul Parlamentului face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncțională” a telefoanelor inteligente și adoptă modele comportamentale care seamănă cu dependența.
Conform sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, aici se iau în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).
Statele membre încep să acționeze și iau măsuri precum introducerea unor limite de vârstă și a unor sisteme de verificare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
