Tribuna Parlamentară
Deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL): „Trenul rapid Cluj - Litoral întră în etapa decisivă: Traseu, tronsoane și priorități clare”
Deputatul clujean Ovidiu Cîmpean (Partidul Național Liberal) a transmis că tenul de mare viteză care trece și pe la Cluj-Napoca intră în etapa decisivă.
Deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL): „Trenul rapid Cluj - Litoral întră în etapa decisivă” | Foto: Facebook, Ovidiu Cîmpean
„Răspunsul oficial al Ministerul Transporturilor și Infrastructurii România la interpelarea mea parlamentară confirmă că în cursul anului 2026 va fi demarat procesul de elaborare a studiului de prefezabilitate/fezabilitate pentru trenul de mare viteză din România, un proiect strategic integrat în rețeaua europeană TEN-T”, a transmis Ovidiu Cîmpean, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit deputatului clujean, traseul strategic propus este:
Constanța - București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - frontiera cu Ungaria, cu conectare directă la rețeaua de mare viteză din Europa Centrală.
Tronsoanele analizate în studiu strategic realizat in 2025, cu sprijinul BEI (Banca Europeană pentru Investiții):
- Constanța - București: modernizare și linie nouă, cale ferată dublă, viteză maximă de 250 km/h, cu rol strategic pentru conectarea Portului Constanța;
- București - Câmpina - Brașov: linie nouă și modernizare, inclusiv tunelul Predeal, proiectat pentru viteze de 200–250 km/h. Este tronsonul cel mai dificil din punct de vedere tehnic;
- Brașov - Cluj-Napoca (via Târgu Mureș): linie nouă de mare viteză, cale ferată dublă, viteză maximă de 250 km/h;
- Cluj-Napoca - Oradea (via Zalău): linie nouă, viteză maximă de 250 km/h, cu rol esențial pentru conectarea României la vestul Europei.
Prioritățile de implementare stabilite:
- București - Brașov - Predeal, tronson critic pentru traversarea Carpaților;
- Brașov - Cluj-Napoca, axa centrală a rețelei HSR din Transilvania;
- Cluj-Napoca - Oradea - frontieră, integrare directă în rețeaua europeană;
- București - Constanța, extinderea și creșterea vitezei pe relația cu portul.
„Implementarea se face etapizat: prefezabilitate, fezabilitate (din 2026), proiectare, execuție pe tronsoane prioritare, testare și integrare completă în TEN-T. Am susținut acest proiect și în perioada în care am fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin alocarea fondurilor europene din Programul Transport 2021-2027 pentru studiul de fezabilitate și prin întâlniri de lucru cu Ministerul Transporturilor. Am continuat să susțin public și politic acest proiect și în calitate de deputat. Cred că dacă îl tratăm serios poate deveni o prioritate și în alocările financiare viitoare ale UE. România începe, în sfârșit, să construiască infrastructura secolului XXI”, a conchis Ovidiu Cîmpean.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
