TIFF
Adolescența în 2025: între tăcere, „reply la story” și nevoia de a fi ascultați
Într-o perioadă în care generațiile par mai departe ca niciodată, un grup de profesioniști din educație, sănătate și societatea civilă s-a reunit pentru a lansa un proiect menit să aducă părinții și adolescenții mai aproape: un ghid de conversație și reflecție despre adolescență, emoții, transformări și nevoi reale.

Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, cu sprijinul Federației Tinerilor din Cluj și al MSD România, a lansat ghidul How to Adolescence | Tot ce ar vrea adolescentul tău să înțelegi, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), .
CITEȘTE ȘI:
Guvernul englez, mai interesat de soarta migranților români, decât România din care au plecat
De ce un ghid? De ce acum?
Ideea ghidului a pornit de la o întrebare aparent simplă, dar profundă, adresată într-o sală plină la un eveniment anterior din București: „Cum vorbesc cu copilul meu adolescent? De ce nu-mi răspunde?”
Acea întrebare a fost scânteia care a pus în mișcare această inițiativă:
„Am fost la un eveniment la București în care a fost un moment foarte impresionant când părintele s-a ridicat din sală și a spus că aș avea nevoie de un ghid despre cum să vorbesc cu copilul meu pentru că este adolescent și câteodată intru în camera lui, îl întreb ce-a făcut la școală sau peste zi și în afară de totul a fost bine. Nu te îngrijora, nu primești nimic altceva. Și atunci a început o conversație foarte frumoasă între Mihnea Măruță și tatăl respectiv. O conversație cu promisiunea că se va continua acest demers. Atunci m-am gândit că poate n-ar stricta să avem chiar un ghid în care părinții și adolescenții să parcurgă această discuție împreună”, a declarat Livia Stan, Policy and Market Access Director MSD Romania.
Adolescența în 2025. O etapă între haos digital și nevoia de siguranță emoțională
Dr. Emiliana Costiug, medic de familie, a subliniat din perspectiva profesională faptul că adolescenții de azi se confruntă cu provocări și tentații cu care generațiile anterioare nu s-au confruntat în aceeași manieră.
„În calitatea mea de medic de familie văd și cred că adolescenții au mult mai multe provocări în ziua de astăzi. Trebuie să facă față multor tentații, trebuie să își asume multe responsabilități și poate că, de multe ori, nu le suntem aproape”, a declarat mediul de familie.
CITEȘTE ȘI:
Cum sunt atrași adolescenții în capcana ideologiei „Red Pill”. Medicul psihiatru Predescu Elena: „Părinții nu reușesc să țină pasul”
Univ. Dr. Mădălina Coman, implicată în dezvoltarea ghidului, a adăugat:
„Adolescența mea nu pare atât de departe, dar când mă uit la cum trăiesc copiii azi, diferența este uriașă. Ghidul încearcă tocmai asta – să construiască un pod între aceste două lumi care par tot mai departe. Faptul că un adolescent nu vorbește, nu înseamnă că nu simte. Poate că nu găsește cuvintele. Sau poate că nu are un spațiu în care se simte în siguranță. Ghidul acesta poate fi un prim pas către acel spațiu”
Subiecte precum sănătatea mintală, alegerile responsabile și prevenția infecției cu HPV sunt tratate în ghid ca parte firească din traseul adolescenței – o perioadă în care autonomia personală se construiește, iar conversațiile despre protecție, limite și încredere devin esențiale. How to Adolescence încurajează părinții să fie sursa principală de informare a propriilor copii, mai ales în ce privește viața intimă și alegerile care țin de siguranța ei.
„Accesul adolescenților la informații corecte și un mediu sigur de dialog sunt esențiale pentru dezvoltarea lor sănătoasă, fizic și emoțional. Ghidul How to Adolescence creează acest cadru, deschizând discuții necesare despre sănătatea intimă, relația cu propriul corp și prevenția pe termen lung. Un exemplu important este vaccinarea anti-HPV, care poate preveni boli grave, precum cancerul de col uterin sau alte afecțiuni oncologice determinate de infecția presistentă cu HPV, iar informarea corectă este primul pas spre decizii asumate. Este esențial ca părinții să le fie alături adolescenților, să le răspundă cu răbdare la întrebări și să le ofere sprijin fără judecată, transformând sănătatea într-un subiect firesc de conversație”, afirmă dr. Călin Todoran, medic primar obstetrică-ginecologie.
O intervenție memorabilă a venit din partea unui cadru universitar, Mihnea Măruță, care a pus reflectorul pe diferențele de percepție între generații:
„Din ce am învățat eu în ultimii ani și din aria mea de interes se referă la felul în care tehnologia și rețelele de socializare ne influențează mințile. Copiii și adolescenții care s-au născut în acest secol au o structură mentală cu totul diferită de noastră, de a părinților și bunicilor lor și acesta este unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le înțelegem dacă vrem să intrăm în comunicare cu ei. Există această tendință să zicem «eu m-am sacrificat ca părinte sau ca bunic să nu-ți lipsească nimic. De ce ești nefericit și anxios?» În momentul în care pui problema așa s-a rupt orice fel de comunicare cu tinerii, cu copiii și adolescenții. De ce? Încă o dată pentru că structura lor mentală datorită sau din cauza rețelelor, decideți dumneavoastră, este cu totul și cu totul alta decât a noastră și prin structură mentală mă refer la mecanismele prin care ei se raportează la realitate în general”
Mihnea Măruță a oferit un exemplu grăitor:
„Am să vă dau un exemplu care îmi place foarte mult și care pentru mine este tulburător. Am discutat și cu studenții mei în ultimii ani și le-am povestit că noi în adolescență dacă vrem să-i spunem unei fete că suntem atrași de ea și că vrem mai mult decât să fim simpli colegi, aveam curaj să facem acest lucru în timpul dansului. Dacă și lumina era mai stinsă și aveam curaj să luăm în brațe fata sau să o strângem de mână și atunci se transmiteau anumite semnale prin care știam dacă da sau ba.
Și i-am întrebat cum se manifestă în rândul generației lor, acelor născuți după 2000 interesul erotic și răspunsul a fost cu totul surprinzător pentru mine. I-am întrebat dacă ești tânăr astăzi, adolescent sau student, cum îi spui cuiva că vrei să fiți împreună și răspunsul a fost îi dai reply la story-ul de pe Instagram. Reply-ul e forma limpede că sunt interesat de tine mai mult decât să fim doar cunoștințe. Tehnologia nu este doar o jucărie sau un mod de comunicare, ci este de la un anumit nivel încolo o structură care ne influențează mințile și ne modifică felul în care ne raportăm la realitate”
Ce își doresc adolescenții cu adevărat?
Mesajul transmis cu tărie de toți participanții a fost acela că adolescenții nu caută soluții perfecte, ci spațiu de ascultare și validare.
De asemenea, s-a subliniat faptul că adolescenții „au nevoie să simtă că pot crește în ochii părinților lor”, nu să rămână blocați în statutul de copil.
„Cred că înainte de toate ar vrea să fie ascultați. Din discuțiile pe care le-am cu adolescenții în munca pe care o fac, să fie ascultați, să fie acceptați. De cele mai multe ori ca părinți, și asta începe din momentul în care ai un copil. În momentul în care ai un copil vrei tot ce-i mai bun pentru el, dar tu știi ce-i mai bine pentru el, nu ei. Dacă la o vârstă mică chiar așa este, în perioada adolescenței lor nu mai este exact ca în adolescența părintelui. Dacă ne uităm la prin lucrurile care le-au făcut părinții, e total diferit față de ce se întâmplă astăzi în lumea adolescenței și prin a spune că eu știu mai bine ca și părinte în niciun caz nu se comunică. S-a oprit acolo, s-a oprit comunicat. În momentul în care întrebările sunt deschise, curioase și chiar cu o curiozitate generală, să fie adevărată, nu doar să mimezi și în momentul în care ce auzi de la adolescentul tău, chiar dacă nu-ți place, chiar dacă te lovește în plex, stai acolo cu informația și încerci să-ți dai seama de ce, ce pot face eu, unde pot interveni. Cred că asta au nevoie adolescenții. Cred că au nevoie să crească în ochii părinților. Practic, noi ca părinți îi vedem tot așa în statul de copii. Nu putem să renunțăm la controlul și la deciziile noastre chiar dacă, așa cum ați spus, ei trăiesc o altă adolescență față de al noastră”, a adăugat Livia Stan.
Un ghid care deschide uși, nu le închide
Ghidul propus nu este un manual. Nu conține soluții magice, ci întrebări deschise, exerciții de reflecție și propuneri de dialog real.
Proiectul continuă, iar echipa își dorește să organizeze ateliere, mese rotunde și evenimente în spații neconvenționale, în care părinții, copiii și specialiștii să poată vorbi deschis despre ce înseamnă azi să fii adolescent – și părinte de adolescent.
Ghidul este disponibil gratuit online și poate fi descărcat AICI.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: