TIFF
Guvernul englez, mai interesat de soarta migranților români, decât România din care au plecat
După ce au documentat timp de 6 ani jumătate viața migranților români, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț au vorbit la InspiraTIFF despre dezinteresul României față de proprii cetățeni plecați la muncă peste hotare.
Elena Stancu și Cosmin Bumbuț la InspiraTIFF, marți, 17 iunie | Foto: Mădălina IVAN – monitorulcj.ro
România nu a avut, până în prezent, nicio reacție vis-a-vis de românii din diaspora. Se vorbește despre migranți doar în contexte politice, iar în restul timpului țara „s-a debarasat de ei”. Oficiali ai Consiliului Europei și ai Angliei s-au arătat mai interesați de soarta românilor care lucrează la ei în țară, decât Guvernul României.
„Instituțiile statului român nu a avut nicio reacție față de viețile românilor de peste hotare, dar ne-au invitat cei de la Consiliul Europei să vorbim despre muncitorii migranți, ne-a contactat Guvernul englez care voia să îmbunătățească condițiile de muncă ale românilor care lucrează în agricultură, în Anglia.”, menționează Elena Stancu.
„Migrația din România, aproape un exod”
Problema României în ceea ce privește migrația este că românii pleacă din țară într-un număr foarte mare, în cele mai multe cazuri din cauza sărăciei. Țara nu le oferă posibilitatea de a duce un trai decent și sunt nevoiți să muncească în străinătate pentru a le asigura o viață mai bună familiilor lor.
„Cred că avem și o cheie dramatică în care vorbim despre migrație, pentru că migrație este un fenomen absolut normal, adică asta se întâmplă în toate țările. Problema cu România este că e aproape un exod. Atunci când îți pleacă un procentaj atât de mare din forța de muncă, da, te confrunți cu o problemă socială, că nu mai ai medici, nu mai ai muncitori în construcții și ai o generație de copii care crește fără părinți.
A început să se discute în Uniunea Europeană, nu doar despre libertatea de a lucra și a circula liber prin Europa, ci și despre libertatea de a rămâne acasă. Românii nu au o altă modalitate de a-și întreține familiile și aleg să muncească în străinătate. E foarte complicată și complexă discuția despre acești oameni, dar cu certitudine este în foarte mare măsură responsabilitatea României care a tolerat acest model economic. Nu e unul sustenabil și nu funcționează. A ajutat România mai mulți ani, dar nu este un model economic sustenabil și nu cred că ajută, pe termen lung, țara. Am cunoscut patru tineri care erau studenți și ne-au spus că aveau mame badante și că datorită lor au putut să meargă la facultate”, este de părere Elena.
CITEȘTE ȘI:
România, țara cea mai afectată de sărăcie din UE. 1 din 5 români suferă de deprivare materială și socială gravă.
„Teleleu prin Europa pentru a scoate la lumină istoria migranților români”
Jurnalista Elena Stancu și fotoreporterul Cosmin Bumbuț au fost prezenți în cadrul InspiraTIFF, marți, 17 iunie, talk moderat de jurnalistul Mihnea Măruță. Aceștia au vorbit despre istoriile neștiute ale românilor de peste hotare, problemele de integrare socială ale tinerilor crescuți în străinătate și interesul guvernelor din alte țări față de românii care muncesc acolo.
Elena și Cosmin au pornit la drum prin Europa, fără să anticipeze că proiectul pe care l-au inițiat va lua o formă mult mai amplă și de o durată mult mai mare decât și-au propus.
„Ne-am gândit că mergem un an, nu mai mult, dar nu știu ce a fost atunci în capul nostru. Mi s-a părut că o să zburdăm prin Europa, o să facem niște interviuri și o să ne întoarcem acasă rapid și să facem cartea. Ăsta era planul, să începem proiectul și să facem o carte. Am ajuns foarte repede în Spania, recunosc, dar după aia am stat foarte mult acolo. Am stat 8 luni și la întoarcerea după 8 luni, ne-am dat seama că nu o să putem să terminăm în ritmul în care am lucrat”, a declarat fotojurnalistul Cosmin Bumbuț.
Deși proiectul nu este finalizat, după 6 ani de documentare, publicul avea nevoie de o introducere în context, iar expoziția „Plecat” din cadrul TIFF.24 a fost mijlocul prin care cei doi au conturat o parte din viețile migranților români, despre care se vorbește prea puțin în țară.
„A trebuit să livrăm ceva”, spune Cosmin.
„Noi ne-am gândit că migrația e foarte puțin documentată în modul în care o facem noi și foarte puțin se discută despre migrație la nivelul istoriilor individuale și a felului în care ele sunt ancorate în istoria noastră prezentă”, a transmis jurnalista Elena Stancu.
Imagini grotești ale căpșunarilor din Spania
Ignoranța afișată față de viața pe care o duc românii în străinătate le îngreunează soarta. Femeile care merg la cules de căpșuni în Spania sunt supuse unor umilințe greu de imaginat. Elena Stancu vorbește despre istoriile pierdute ale românilor din afară.
„Cred că noi mai degrabă ne-am dorit să recuperăm niște istorii despre care știam foarte puține lucruri și noi. În anii ăștia ne-am dat seama că istoriile despre care scriem și pe care le fotografiem sunt și ale noastre.
Există niște valuri de migrație pe care noi le-am urmărit. Am vrut foarte tare să ajungem în Spania, la căpșunari, pentru că reprezintă simbolic un fenomen foarte important pentru români.
Am aflat niște povești despre femeile care plecau să culeagă căpșuni pe care noi nu le cunoșteam. Femeile care lucrau la cules de căpșuni povesteau cum stăteau la coadă la ginecolog. Fermierii spanioli veneau în România și colaborau cu cei de la Oficiul pentru Ocuparea Forței de Muncă și alegeau femei pentru că erau mai mici de satură și le era mai ușor să stea plecatele decât dacă erau bărbați înalți și erau mai delicate cu fructele. Iar după ce le selectau, le trimiteau să facă consult ginecologic ca să vadă că nu sunt gravide. Femeile stăteau pe jumătate goale la coadă la ginecolog ca să fie verificate. O imagine care mi s-a părut grotescă și despre care îmi dau seama că nu s-a scris acum 20 și ceva de ani”, spune Elena.
Nevoia tinerilor de peste hotare de a avea o identitate
Tinerii din familiile de români stabiliți în alte țări se confruntă cu o problemă socială destul de gravă. Le lipsește apartenența la o identitate națională. Au grave probleme legate de incluziune, iar Biserica este singurul loc care le oferă un mediu comun tinerilor de a se alătura unui grup social. Elena Stancu povestește despre două cazuri întâlnite în timpul documentării lor, în care nevoia de identitate etnică este puternic exprimată de acești tineri, ignorați de statul român.
„De Crăciun am cunoscut un grup de tineri care s-au născut și au crescut în Italia. S-au străduit foarte tare să înțelegem această nevoie a lor identitară, de a aparține României, de a-și păstra identitatea asta românească. Problemele acestor tineri erau mai complexe. În primul rând, ei trăiesc în Italia, într-o țară în care identitatea națională e puternic exprimată permanent, de la mâncare italiană, muzică italiană. Și atunci, în contextul ăsta al unei țări care îi sufocă cu această identitate națională și regională, cu steagul regional, cu fotbal, cu toate cele, ei se confruntau cu această criză identitară în care încercau să-și afirme propria lor identitate etnică. Se agățau de ce aveau la îndemână. Aveau la îndemână niște părinți care plecaseră în condiții de sărăcie destul de mare din România anilor 2000, care le dădeau niște ii, niște brâuri, niște cingători. Aveau imaginea idilică a bunicilor și viața la țară. Aveau o imagine deformată a României bucolice pe care și-o imaginau, pe care o suprapuneau cu identitatea aceasta puternic exprimată a italienilor. Și nu aveau modele, pentru că ei se strângeau în jurul bisericii, nu neapărat dintr-o nevoie spirituală, cât dintr-o nevoie de socializare. Și problema cea mai mare este că, deși migrația este un fenomen social atât de important pentru România, deși ani de zile diaspora a fost unul dintre cei mai mari investitori străini în economia României, noi nu le-am construit centre culturale tinerilor unde să poată să învețe limba, să învețe să scrie. Atunci, ei se strâng în jurul bisericii.”
„Un englez în care bate o inimă de român”
„Am mai cunoscut în Anglia o familie care plecase din țară, o familie de doi asistenți medicali, și el și ea, iar băiatul lor pe care l-au adus în Anglia când el avea trei ani, acum este student la medicină la Oxford. Și el e înconjurat numai de englezi și, la un moment dat, colegii lui englezi i-au spus «tu ce te consideri că ești, român sau englez?» și el a zis «sunt român». Ei l-au luat la mișto, «cum să fii român când tu vorbești engleza de Oxford? » și atunci el a spus «cum să fiu englez când am fost crescut de niște părinți români și cum să fiu român când eu am crescut în Anglia?». Și atunci, da, e o criză identitară foarte puternică la care cred că ar trebui să răspundă statul român mai mult, prin mai multe resurse, centre în care acești tineri să se regăsească și să aibă platforme de socializare și de întâlnire”, a mai spus Elena Stancu.
Articol scris de Roxana Ciobanu
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
