Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Tradiţiile din zona Ardealului spun că în noaptea de Ignat, porcul îşi visează cuţitul şi din ziua de 20 decembrie, animalul nu mai mănâncă, în vreme ce despre Moş Crăciun se spune că era un bătrân ursuz până a cunoscut Miracolul Naşterii Domnului.

În această seară, facem cadouri, dăruim, ne pregătim pentru sărbătorirea de mâine a Sfântului Nicolae. O serie de credinţe populare despre acest Ajun.

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Dacă pentru majoritatea turiştilor vacanţa ideală este la hotel de 5 stele cu toate facilităţile incluse, o comună din judeţul Cluj îşi propune să schimbe această mentalitate şi vine cu o altfel de ofertă. Şi-a deschis un Centru de Informare Turistică şi îşi aşteaptă oaspeţii pentru a le arăta viaţa simplă a ţăranului român cu obiceiurile şi tradiţiile sale. Câţi dintre noi am fi dispuşi să lăsăm vacanţele de lux pentru a merge cu căruţa, a sta la o şezătoare sau pentru a hrăni animalele din ogradă?

Străzile satului Chintelnic din județul Bistrița-Năsăud s-au umplut, în seara dinaintea Bobotezei, de colindători costumați cât mai înfricoșător, cunoscuți sub numele de Hâzii, care au mers pe la casele oamenilor pentru a alunga spiritele rele și a pregăti venirea preotului cu crucea.

Aurul și banii se păstrează în seifuri, în schimb cultura tradițională românească are drept pavăză "tezaurele umane vii". Până în prezent, din 2008, de când autoritățile acordă acest titlu, recunoscut de UNESCO, 43 de români au fost astfel gratulați. Meșteri de înaltă valoare. Apărători ai autenticității. Și modele de viață pentru cei tineri, cărora le transmit moștenirea lumii rurale.