Loredana Hurley este făuritoare de zâmbete, care presară bucurie pe chipurile oamenilor

Alegerea unei zile la începutul lui martie care să îi ajute să prevadă cum va arăta anul acesta este un obicei încă respectat de mulți dintre clujeni.

Românii celebrează, duminică, Dragobetele, sărbătoarea iubirii, una din cele mai vechi tradiții româești. Puțini sunt însă cei care știu că pentru a avea noroc în dragoste trebuie să urmeze o serie de obiceiuri transmise din generație în generație încă din vremuri străvechi.

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.

Crăciunul este, pe lângă o sărbătoare creştină, o perioadă a unor tradiţii şi superstiţii transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile României, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează mai bine.

Sfântul Ilie este cinstit de creştini, vineri, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

Ortodocşii îi serbează luni pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca "Epoca de aur".

De Florii, creștinii ortodocși sărbătoresc intrarea lui Iisus în Ierusalim. Tot atunci sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori. În acest an, sărbătoarea este pe 1 aprilie și se celebrează în duminica dinaintea Paștelui. Românii urmează mai multe tradiții și obiceiuri.