Pe dată de 6 ianuarie, creştin-ortodocşii prăznuiesc Botezul Domnului sau Bobotează. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Tradiţiile din Cluj şi din zonele limitrofe recomandă ca în noaptea dintre ani să se mănânce linte şi carne de porc, precum şi peşte gătit cu solzi cu tot, pentru a avea bani şi noroc în Noul An.

În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne.

Superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Tradiţiile din zona Ardealului spun că în noaptea de Ignat, porcul îşi visează cuţitul şi din ziua de 20 decembrie, animalul nu mai mănâncă, în vreme ce despre Moş Crăciun se spune că era un bătrân ursuz până a cunoscut Miracolul Naşterii Domnului.

În această seară, facem cadouri, dăruim, ne pregătim pentru sărbătorirea de mâine a Sfântului Nicolae. O serie de credinţe populare despre acest Ajun.

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.