Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
România, alături de alte trei state europene, a avut un declin al PIB-ului în trimestrul trei din 2025, în timp ce în Uniunea Europeană produsul intern brut a crescut cu 0,3%, iar în zona euro cu 0,2%.
Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
Rata șomajului în Uniunea Europeană s-a stabilizat la 6%, iar creșterea economică a accelerat, în timp ce România deschide clasamentul statelor cu cei mai mulți tineri în afara sistemului de educație și a pieței muncii.
România are nevoie de mai mulți lucrători străini. Dacă în 2025 România a permis accesul pentru 100.000 de muncitori străini, pentru anul viitor patronatele cer majorarea contingentului în condițiile unui deficit accentuat de forță de muncă.
Elevii și studenții sunt viitorii piloni ai dezvoltării economiei locale, iar rolul învățământului dual este unul determinant. „Succesul acestui sistem presupune o colaborare autentică între toți actorii implicați”, a spus Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, la conferința „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj”.
Administrația trebuie să reprezinte un catalizator al dezvoltării, iar colaborarea cu mediul preuniversitar, universități și mediul de afaceri reprezintă cheia unei creșteri economice sustenabile. „Asigurăm o conlucrare fructuoasă între actanții implicați pentru a facilita preluarea modelelor de bune practici”, spune Mircea Fica, fondator Club Antreprenor.
