Partidele politice au primit de la bugetul de stat 9.849.312 de lei de la începutul anului până în prezent, potrivit AEP, echivalentul a 7.879 salarii minime pe economie, cele mai mari subvenţii fiind alocate PNL, 4.219.650 de lei, iar cele mai mici fiind alocate PNTCD, 29.952 de lei.
Suntem obligați, cel puțin în aceste zile, să privim țara noastră prin prisma alegerilor locale și a rezultatelor, fie ele și parțiale (cum sunt în aceste momente). Astfel, dacă luăm prezența la vot (detașat, cea mai mică din țară), rezultatele (victoria categorică și în premieră a PSD) și apariția insulară a unui nou partid (USB), Bucureștiul, capitala țării, pare „o altă țară”.
Aceiași politicieni care, fără deosebire de culoarea politică, s-au înfruptat ani de zile din banii noștri prin afacerile Microsoft, Interagro, ANRP, CNI și altele mai puțin cunoscute, au moșit acum o nouă metodă de furat: nu mai pot fi obligați să-și plătească datoriile.
În politică, forma creează fondul, iar comunicarea este parte integrantă din proces. Ca principale entități politice, partidele trăiesc prin ceea ce par că sunt și prin modul în care reușesc să convingă publicul despre acest lucru, mai ales în perioadele electorale, dar nu numai.
Președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat joi la Cluj că Uniunea va participa la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis care are ca temă legile privind siguranța națională.
Neîncrederea este principalul aspect al felului în care românii se raportează la partidele politice din România și la activitatea lor, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
