Semnarea Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Szijjártó Péter, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută în Orașul Comoară, că ar dori ca ţara sa să nu fie tema campaniilor electorale care urmează în România.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că „nu poate să nu menționeze” o temă pe care a adus-o în discuție săptămâna trecută și care a preocupat pe foarte mulți, „chestiunea” din Parlamentul României care aparține de autonomia Ținutului Secuiesc.

Bravo! Președintele României, Klaus Iohannis, a reușit să pună pe jar o țară întreagă. În plină criză COVID-19, șeful statului ține cu dinții de războiul său cu social-democrații și îi scapă pe gură cuvinte grele, care vor cântări mult.

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, că „schimbarea de regim din 1989 nu este completă dacă nu au loc schimbări şi în ceea ce priveşte minorităţile”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la o dezbatere tematică organizată la Cluj-Napoca, că în ceea ce priveşte convieţuirea româno-maghiară există un echilibru, dar care poate să devină repede foarte fragil.

Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsár-Terza József, ales deputat pe lista UDMR, afirmă că „trebuie să se pună capăt tensiunilor dintre români şi maghiari”.

Raportul ActiveWatch pentru 2018 privind discursul intolerant şi instigator la ură în România relevă că maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a acestui tip de discurs în 2018.