Ştiri din Transilvania
100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. „La Cluj, maghiarii sunt și vor fi acasă”
Semnarea Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.
100-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-la-trianon-aici-la-cluj-maghiarii-sunt-si-vor-fi-acasa
Tratatul cu Ungaria, ultimul dintre ele, semnat la Trianon în 4 iunie 1920, a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi formarea unor state independente ori întregirea altora. Între aceste state întregite s-a aflat şi România, căreia prin Tratatul menţionat i s-a recunoscut între altele, frontiera de apus.
Documentul integral conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată „fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.
Trianon, o bucurie imensă pentru români, o tristețe uriașă pentru maghiari
Ceea ce, pentru poporul român, este un moment de o bucurie imensă, pentru comunitatea maghiară din Transilvania, Ucraina, Slovacia, Austria, Serbia sau Croația, este o pierdere și o tristețe uriașă. Acum o sută de ani, frontierele de stat au fost modificate, fără să fie întrebați străbunicii și bunicii actualilor maghiari din Transilvania. Acum, la un secol distanță, conviețuirea în armonie cu majoritatea română, viitorul comun, dar și păstrarea identității naționale reprezintă obiectivele comunității maghiare.
„Să fii maghiar în România, în Transilvania, nu înseamnă doar bifarea unei alte rubrici în chestionarul de recensământ, ci o provocare. Este o provocare, deoarece în fiecare deceniu a fi maghiar a însemnat ceva diferit, și aici în Cluj. A fost o provocare să fii maghiar în anii `80, când am fost copil. A fost o provocare și în anii `90, în timpul naționalismului exacerbat promovat de Funar (Gheorghe Funar, fostul primar – n.r.). Este o provocare și în prezent, când, din punct de vedere cultural și lingvistic, considerăm că facem parte din națiunea maghiară. Totodată, trebuie să demonstrăm zi de zi că noi, în România, nu reprezentăm un pericol la adresa securității naționale”, este de părere Csoma Botond, deputat UDMR de Cluj.
Parlamentarul clujean a povestit că prima interacțiune cu copiii români a fost atunci când a ieșit să se joace în fața blocului. Și-a dat seama că, doar învățând limba română va putea să se joace cu ei. Csoma mărturisește că, deși a realizat diferențele lingvistice și culturale, a reușit să se înțeleagă cu copiii din cartier, având nenumărate experiențe și amintiri frumoase după timpul petrecut în Parcul Babeș, de exemplu.
„Dorim să ne păstrăm identitatea, limba și cultura maghiară!”
„Cu toate dificultățile, secolul XX s-a încheiat. În secolul XXI, după o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, aici în Cluj, noi, maghiarii, suntem acasă, vom fi acasă și ne simțim acasă. Vrem să ne simțim bine în această țară! Vrem să rămânem maghiari și după o sută de ani, nu ne dorim să ne asimilăm. Majoritatea trebuie să înțeleagă, că nu suntem un pericol pentru securitatea națională”, afirmă deputatul.
„Faptul că dorim să ne păstrăm identitatea, limba și cultura, nu poate reprezenta o sursă de pericol pentru majoritate. Trebuie să comemorăm momentul Trianonului, dar nu trebuie să permitem ca acest moment să definească viața noastră de zi cu zi. În ultimii o sută de ani, am învățat să conviețuim împreună. Au fost momente mai tensionate, au fost momente mai bune. Pornind de la experiențele pozitive și negative acumulate în acești o sută de ani, trebuie să construim un viitor împreună, deoarece noi, aici suntem acasă”, mai spune Csoma Botond.
Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, Consiliul Național Maghiar din Transilvania a planificat o depunere simultană de coroane în o sută de localități transilvănene, la ora locală 17:30, ora la care a fost semnat Tratatul. De cealaltă parte, în cadrul unei şedinţe festive a Prezidiului, Academia Română a marcat un secol de la recunoașterea pe plan internaţional a unirii Transilvaniei cu România.
CITEȘTE ȘI:
