Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat recent România să-i plătească unui cămătar din Dej condamnat pentru şantaj 11.200 de euro, despăgubiri şi cheltuieli de judecată, pentru că nu i-a facilitat întâlniri intime cu soţia într-o cameră conjugală, în perioada în care el era urmărit penal în stare de arest preventiv.

Fostul subprefect de Cluj, Mihnea Iuoraş, aflat în arest preventiv pentru abuz în serviciu, a fost trimis în judecată joi de procurorii anticorupţie, în dosarul fostului preşedinte ANI, Horia Georgescu.

Primăria Cluj-Napoca este târâtă în instanţă de şoferi care îşi rup maşinile în gropile în oraş, dar şi de angajaţi ai unor instituţii aflate în subordine.

Instanţa supremă a decis, vineri, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu, în cazul fostului şef al DIICOT, Alina Bica, în dosarul în care este judecată pentru că a acordat despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, soluţia nefiind definitivă.

Termenul de la care călătorii pot primi despăgubiri pentru întârzierea trenurilor în curse pe teritoriul României, în baza unui regulament al Uniunii Europene, a fost amânat de Guvern cu încă cinci ani, până în decembrie 2019, cu argumentul că astfel de despăgubiri ar crea CFR pagube semnificative.

Proprietarii fostei cafenele Arizona din centrul Clujului vor primi despăgubiri de aproximativ 20.000 de euro, după ce au dat în judecată Primăria pentru că nu şi-au putut folosi spaţiul. Iniţial, au cerut despăgubiri în cuantum de peste 320.000 de euro, dar Curtea de Apel a stabilit ca primăria să plătească despăgubiri de doar 20.000 de euro.

O decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj din luna ianuarie a acestui an obliga Primăria din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro, pentru faptul că i-a relocat în urmă cu trei ani din locuinţele în care trăiau. Însă, Curtea de Apel Cluj a casat sentinţa Tribunalului Cluj şi a dispus rejudecarea cauzei.

O româncă ar urma să fie despăgubită cu 25.000 de euro, pentru o lucrare dentară făcută incorect, după ce nu i-a fost remis un raport privind posibila neglijenţă medicală fără a se adresa instanţei, iar apoi medicul a fost achitat, a hotărât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).