Social
„Sunt în gaură!” „Jackpot” penal la Câmpia Turzii, casiera a băgat banii firmei la păcănele
A băgat banii firmei la păcănele, sperând la jackpot, dar a nimerit direct într-o condamnare penală.
O casieră din Câmpia Turzii a scos zeci de mii de lei din gestiunea firmei și i-a dat altor persoane să îi joace la aparate. | Imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale
O femeie din Câmpia Turzii, Elisabeta Irina R., angajată drept casier-încasator într-o sală de jocuri, a fost condamnată definitiv pentru delapidare după ce a folosit bani din gestiunea firmei pentru jocuri de noroc, prin intermediul altor persoane. Judecătoria Turda a dispus inițial închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Cluj a menținut pedeapsa de 1 an și 6 luni, dar a suspendat executarea sub supraveghere. Cazul soluționat definitiv de Curtea de Apel Cluj arată cum o angajată a unei săli de jocuri a ajuns să folosească exact banii pe care trebuia să îi păzească pentru a încerca să obțină câștiguri rapide la aparate.
Femeia, din Câmpia Turzii, lucra drept casier-încasator pentru o societate care administra săli de jocuri de noroc în zonă. Avea în atribuții să gestioneze fondul de premiere și să efectueze plăți către clienții care câștigau la aparate. Cu alte cuvinte, avea acces direct la banii societății și obligația clară de a-i administra corect. În fișa postului apărea în mod expres și o interdicție: nu avea voie să participe, nici în timpul programului și nici în afara lui, la jocurile de noroc din patrimoniul angajatorului. Instanța a reținut însă că femeia a încălcat această regulă de două ori, în decurs de nici o lună.
Primul act s-a petrecut în 4 noiembrie 2023, când inculpata era de serviciu într-un punct de lucru al firmei. Potrivit instanței, în timpul programului, aceasta l-a chemat pe un coleg, agent de pază, și i-a remis suma de 9.000 de leidin banii societății, pentru a o folosi la jocurile de noroc. Nu a fost vorba despre o simplă „împrumutare” de bani, ci despre o operațiune făcută în ideea obținerii unui câștig.
Femeia i-a indicat chiar și un aparat despre care spunea că ar urma să dea un premiu consistent și i-a propus să împartă câștigul. Numai că lucrurile nu au mers cum spera. Banii au fost pierduți integral, fără să se obțină vreun premiu. Ulterior, agentul de pază a aflat că suma provenea din gestiunea firmei și a restituit din propriile fonduri 5.680 de lei, pentru a acoperi o parte din prejudiciu.
Peste 33.000 de lei dați la joc în sala din Câmpia Turzii
Dacă primul episod a fost grav, al doilea a fost și mai serios. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2023, în timp ce se afla de serviciu la sala de jocuri din Câmpia Turzii, femeia a scos din gestiune 33.827 de lei și i-a pus la dispoziția a doi clienți pentru a-i juca la aparate. Potrivit declarațiilor din dosar, inculpata le-a spus celor doi să joace la anumite aparate, deoarece presupunea că acolo ar putea fi acordate premii consistente. Practic, încerca să „forțeze norocul” folosind bani care aparțineau angajatorului. Pe durata turei, cei doi au obținut două câștiguri, unul de 5.000 de lei și altul de 15.000 de lei, însă nu au ridicat efectiv acești bani. Sumele au fost lăsate inculpatei pentru a acoperi gaura din gestiune. Chiar și așa, la finalul turei s-a constatat o lipsă de 13.827 de lei.
Cum a încercat să mascheze totul
Dosarul arată și faptul că femeia nu s-a limitat la a scoate bani din casă și a-i da altora să joace, ci a încercat și să creeze aparența că operațiunile erau unele obișnuite. Martorii au povestit că inculpata le dădea bani, iar apoi simula pe aparate niște operațiuni ca și cum ar fi fost vorba despre plăți normale sau despre comenzi de anulare a banilor virtuali rămași în joc. Pe camerele de supraveghere totul trebuia să pară legal, ca și cum jucătorii ar fi câștigat și și-ar fi continuat jocul în mod firesc. Anchetatorii au avut la dispoziție înregistrări video din sala de jocuri, proces-verbal de vizionare, registre de casă, dispoziții de încasare, condica de prezență, situația aparatelor și declarațiile martorilor și ale inculpatei. Din acest ansamblu de probe, instanțele au concluzionat că femeia a luat bani din gestiune în mod repetat și i-a folosit prin intermediul altor persoane pentru a încerca să obțină profit.
„Este în gaură”
Unul dintre martori a relatat că, după ce s-au citit contoarele aparatelor, inculpata a spus că „este în gaură”, adică banii câștigați în noaptea respectivă nu erau suficienți pentru a acoperi tot ce fusese băgat în joc. Această expresie, coroborată cu imaginile și cu restul probelor, a ajutat instanța să contureze clar mecanismul: nu a fost o eroare, nu a fost o confuzie contabilă, ci o tentativă de a acoperi bani scoși ilegal din gestiune prin câștiguri obținute la aparate.
Ce a spus inculpata
În cursul urmăririi penale, femeia a recunoscut în esență faptele. A admis că în 4 noiembrie 2023 a luat 9.000 de lei din gestiune și i-a dat colegului său, iar în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2023 a luat 33.827 de lei și i-a dat altor două persoane ca să joace. Ea a încercat însă să își nuanțeze vina. Pentru primul episod a susținut că banii i-au fost ceruți de colegul său și că acesta s-ar fi angajat să îi restituie până la finalul turei. Pentru al doilea episod a spus că avea nevoie de bani, întrucât avea un copil minor în întreținere, și că acesta ar fi fost motivul pentru care a apelat la jocurile de noroc. Instanța nu a mers pe această variantă. Judecătorii au considerat că declarațiile sunt doar parțial sincere și că probele arată clar existența unei înțelegeri privind obținerea și împărțirea eventualelor câștiguri. Mai mult, Curtea de Apel Cluj a remarcat că există o probabilitate ridicată ca femeia să fi fost împătimită a jocurilor de noroc, nu doar o persoană aflată într-un impas financiar.
Prejudiciu total și sume recuperate
La momentul constatării faptelor, prejudiciul total nerecuperat era de 22.827 de lei, adică:
- 9.000 de lei din primul episod;
- 13.827 de lei din al doilea.
Din această sumă s-au recuperat ulterior 6.980 de lei, după cum au reținut instanțele. O parte importantă, 5.680 de lei, a fost restituită de agentul de pază căruia îi fusese dată suma din primul episod. Restul a fost acoperit din drepturile salariale rămase de încasat de inculpată la încetarea raporturilor de muncă, când firma i-a reținut 1.300 de lei din lichidare. A rămas astfel un prejudiciu de 15.847 de lei, sumă pentru care societatea s-a constituit parte civilă. Instanțele au obligat-o pe inculpată să plătească această sumă, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la 1 decembrie 2023 până la achitarea integrală.
Condamnarea de la Turda, 1 an și 6 luni cu executare
În primă instanță, Judecătoria Turda a condamnat-o pe femeie la 1 an și 6 luni de închisoare pentru delapidare în formă continuată. Pe lângă pedeapsa principală, instanța i-a interzis, ca pedeapsă complementară și accesorie:
- dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau în alte funcții publice;
- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
- dreptul de a exercita funcția de administrator sau gestionar în cadrul oricărei persoane juridice, pentru o perioadă de 2 ani.
Judecătoria a dispus atunci executarea pedepsei în regim de detenție, argumentând că inculpata nu își exprimase acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul comunității, condiție necesară pentru suspendarea sub supraveghere.
Apelul, femeia a spus că nu a știut de proces
În apel, inculpata a susținut că nu ar fi știut de procesul derulat la Judecătoria Turda. Ea a afirmat că se mutase din locuințele unde fusese citată, că la adresa din buletin locuiește un unchi bătrân și bolnav care nu a anunțat-o și că ar fi aflat de dosar „din ziar”.
Prin avocat, aceasta a cerut în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Curtea de Apel Cluj a respins însă categoric varianta potrivit căreia procedura de la fond ar fi fost nelegală. Instanța a arătat că femeia fusese audiată încă din faza de urmărire penală, indicase două adrese și un număr de telefon și semnase procese-verbale prin care i se aduseseră la cunoștință obligațiile procesuale, inclusiv aceea de a anunța orice schimbare a adresei în termen de trei zile.
Judecătorii au subliniat că prima instanță a făcut demersuri ample pentru a o găsi: a citat-o la ambele adrese, a dispus afișări, a emis mandate de aducere și chiar a încercat să o contacteze telefonic. Toate aceste demersuri au rămas fără rezultat. Curtea a concluzionat că, dacă inculpata nu a știut de proces, acest lucru se datorează propriei culpe, nu vreunei greșeli a instanței.
Curtea de Apel a menținut pedeapsa, dar a schimbat executarea
Deși a respins solicitarea de rejudecare și a constatat că situația de fapt a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea de Apel Cluj a admis apelul doar în parte, menținând pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare, pedepsele complementare și accesorii, precum și obligația de plată a prejudiciului de 15.847 de lei plus dobânda legală. Totuși, instanța a schimbat modalitatea de executare, apreciind că sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea sub supraveghere a pedepsei, având în vedere că sancțiunea este sub 3 ani, inculpata nu are antecedente penale, și-a exprimat acordul de a presta muncă în folosul comunității și există premisele că nu va mai comite alte infracțiuni. În consecință, pedeapsa a fost suspendată sub supraveghere, fiind stabilit un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni.
Ce obligații are în perioada de supraveghere
Pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte mai multe obligații stabilite de instanță: să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate, să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe în prealabil orice schimbare a locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile, să comunice eventualele schimbări ale locului de muncă și să pună la dispoziție informații și documente care să permită verificarea mijloacelor sale de existență. În plus, Curtea de Apel Cluj i-a impus să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Câmpia Turzii sau al altei primării indicate. Judecătorii i-au atras atenția că, dacă nu respectă aceste obligații, dacă nu achită despăgubirile civile stabilite de instanță sau dacă va comite o nouă infracțiune, suspendarea executării pedepsei poate fi revocată, iar aceasta va ajunge să execute efectiv pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare.
Decizie definitivă
Prin decizia din 3 aprilie 2026, Curtea de Apel Cluj a pronunțat hotărârea definitivă în acest dosar. Pe scurt, instanța a stabilit că femeia este vinovată de delapidare după ce a folosit bani din gestiunea firmei pentru jocuri de noroc, însă a apreciat că nu mai este necesară trimiterea ei în penitenciar, ci supravegherea strictă în comunitate.
Cazul rămâne unul aparte prin mecanismul folosit: o casieră dintr-o sală de jocuri a încercat să facă rost de bani tocmai folosind banii sălii și încercând să bată sistemul chiar din interior. Numai că aparatele nu au dat cât spera, camerele au surprins mișcările, iar lipsa din gestiune a tras după ea un dosar penal terminat cu o condamnare definitivă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
