Social
Legea anti-femicid în România, adoptată. Urmează promulgarea.
Lega anti-femicid în România a fost, în sfârșit, adoptată de Camera Deputaților.
Legea anti-femicid, adoptată de Camera Deputaților | Foto: pixabay.com / Fotografie ilustrativă
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 25 martie 2026 în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.
S-au înregistrat 284 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri.
Ce înseamnă legea anti-femicid în România?
Proiectul are ca obiect instituirea unor măsuri pentru prevenirea, combaterea și sancționarea femicidului, stabilind obiectivele, principiile și instrumentele necesare pentru protejarea vieții, integrității și demnității femeilor. Legea urmărește și asigurarea unei abordări unitare la nivel național, în concordanță cu standardele internaționale.
Proiectul prevede colectarea unor categorii mai largi de informații în scopul cunoașterii dimensiunii femicidului și a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârșite în cadrul violenței domestice în vederea creșterii eficienței măsurilor pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.
Colectarea datelor se propune a se realiza și în scopul evaluării amplorii și tendințelor tuturor formelor de violență prevăzute de Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență, sens în care se propune crearea unui mecanism de analiză și raportare publică prin Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), cu recomandări de prevenție.
Totodată, proiectul prevede educație pentru egalitate de gen și prevenirea violenței în programele școlare, conform Convenției de la Istanbul.
Ani grei de pușcărie pentru cei care-și omoară partenera/soția
Proiectul de lege propune de asemenea, majorarea pedepselor pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, loviri cauzatoare de moarte și alte infracțiuni comise în contexte de violență domestică sau control/dominație ca urmare a faptului că făptuitorul se află într-o relație de căsătorie cu victima sau într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți indiferent de durata acesteia și modificarea Codului de procedură penală pentru a asigura protecția minorilor și a persoanelor aflate sub tutelă în caz de deces al victimei care avea în ocrotire aceste persoane prin înștiințarea de către organul de urmărire penală a autorității competente, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
Totodată, proiectul stabilește că instanța penală, odată cu condamnarea pentru o infracțiune comisă cu intenția de a ucide o persoană de la care inculpatul ar putea moșteni, constată direct nedemnitatea acestuia de a veni la moștenirea victimei.
„Prezenta lege se întemeiază pe principiile respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, protecției vieții și integrității fizice și psihice a femeilor, prevenirii și combaterii oricărei forme de violență împotriva femeilor, intervenției prompte și diligenței corespunzătoare a autorităților, protecției și sprijinului victimelor, abordării integrate și interdisciplinare, colectării și armonizării datelor la nivel național și internațional”, potrivit unui amendament.
Proiectul definește „femicidul” ca uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor, vătămărilor cauzatoare de moarte sau a altor infracțiuni intenționate urmate de deces, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de altă persoană.
Obligațiile unor instituții, odată cu adoptarea legii anti-femicid
Organele de poliție, cele judiciare și instituțiile de medicină legală vor colecta anual date relevante cu privire la femicid, violența domestică și infracțiunile asociate, în scopul cunoașterii dimensiunii femicidului și a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârșite în cadrul violenței domestice și a efectelor acestora, a frecvenței condamnărilor și a cuantumului pedepselor, pentru creșterea eficacității măsurilor cu privire la prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.
Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dau publicității, anual, un raport cuprinzând datele statistice și analiza acestora privind plângerile și alte sesizări penale, trimiterile în judecată, soluțiile de netrimitere în judecată și principalele motive pe care se fundamentează acestea. Parchetul de pe lângă ÎCCJ dă publicității, anual, un raport cuprinzând datele statistice și analiza acestora privind restituirile cauzelor la procuror și Ministerul Justiției va da publicității anual un raport privind condamnările sau alte soluții după trimiterea în judecată pentru infracțiunile de omor și omor calificat, distinct pentru fiecare element circumstanțial, precum și pentru alte infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei săvârșite în cadrul violenței domestice sau asupra unei femei în orice alt context, inclusiv tentativele la acestea, prevede un alt amendament.
Un alt amendament prevede că Ministerul Afacerilor Interne dă publicității anual un raport privind: sesizările referitoare la săvârșirea actelor de violență domestică, inclusiv letală, indiferent de calitatea victimei, precum și tipurile de intervenție realizate; infracțiunile de omor, omor calificat, tentativele la aceste infracțiuni, precum și orice alte infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei săvârșite asupra unei femei, în orice alt context; ordinele de protecție provizorii și ordinele de protecție emise în cazurile de violență domestică potrivit prevederilor Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în cazurile prevăzute de Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând și ordinele de protecție, ordinele de protecție provizorii și ordinele europene de protecție nerespectate.
Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă ÎCCJ dau publicității anual un raport privind infracțiunile de nerespectare a ordinelor de protecție provizorii, a ordinelor de protecție și a ordinelor europene de protecție, soluțiile de netrimitere în judecată în aceste cauze și principalele motive pe care se fundamentează acestea, trimiterile în judecată, precum și condamnările sau alte soluții menționate, potrivit unui alt amendament.
Instituțiile de medicină legală (IML) colectează date dezagregate în funcție de sex privind victimele omuciderilor, vârsta victimelor, numărul și natura loviturilor, localizarea la nivelul corpului, locul producerii faptei, mecanismul producerii leziunilor și obiectul vulnerant probabil și le transmit către Consiliul Superior de Medicină Legală, care dă publicității anual un raport privind aceste date.
În scopul prevenirii fenomenului violenței împotriva femeilor, Ministerul Educației și Cercetării include în temele privind nediscriminarea din cadrul programelor școlare aferente disciplinelor din trunchiul comun, și teme privind egalitatea de gen, formele de violență împotriva femeilor, etica relațiilor non-violente în familie, în comunități și în societate, mai prevede între altele proiectul care a fost adoptat de Senat.
Proiectul legii privind prevenirea și combaterea femicidului reprezintă o premieră legislativă, în opinia reprezentanților tuturor grupurilor parlamentare, care consideră adoptarea acestuia de către Camera Deputaților un succes și un pas important în combaterea violenței împotriva femeilor.
„Categoric facem un pas pe care România l-a așteptat de foarte mult timp. Pentru că, prima dată, definim femicidul în legislația românească. Femicidul însemnând uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femeii în urma unei infracțiuni intenționate comise împotriva ei, indiferent de cine este agresorul. Dar, dincolo de definiție, această lege spune un adevăr incomod: femicidul nu apare brusc. Este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate. De aceea legea intervine ferm. Introducem circumstanțe agravante, clare, atunci când faptele comise în relații de căsătorie sau în relație de control și dominație se întâmplă”, a declarat deputata PNL Alina Gorghiu, inițiator al proiectului.
Ea a subliniat că este întărită protecția copiilor minori, întrucât autoritățile au obligația de a identifica și interveni prompt.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
