Social
Clujul de 1 milion de locuitori rămâne un mit. Câți oameni vom fi în 2080? Silviu Vîrva, vicepreședinte INS: „Este un motor al Transilvaniei. Prețurile au sărit foarte tare”.
O publicație recentă a Institutului Național de Statistică (INS) ne arată câți locuitori va avea România și Clujul peste 54 de ani, în 2080.
Clujul nu va ajunge la 1 milion de de locuitori în următorii 50 de ani | Alexandru Turdean, monitorulcj.ro
Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populației, evoluțiile fertilității, mortalității și migrației sunt dificil de anticipat.
Volumul publicat de INS: „Proiecții demografice în orizontul anului 2080” ne oferă o imagine riguroasă asupra evoluției populației României până în anul 2080.
monitorulcj.ro a stat de vorbă cu Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, cel care a coordonat volumul.
Am dorit să aflăm mai multe detalii legate de evoluția demografică a județului Cluj, a zonei metropolitane Cluj și a municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit acestui volum, populația României (19 milioane de locuitori) ar urma să scadă cu minim 1,9 milioane de persoane până în 2080 sau în cel mai rău caz cu 4,6 milioane de oameni, aproape un sfert din populație.
Clujul de 1 milion de locuitori, un mit deocamdată
Totuși, în județul Cluj a fost preconizată o creștere, de la 697.030 de locuitori (recensământ 2021) la 734.206 mii de locuitori până în 2080, o creștere a populație cu peste 30 de mii de locuitori. Asta s-ar întâmpla în Cluj în cea mai optimistă variantă.
În cazul județului Cluj, dacă pornim de la populația rezidentă de 697.030 locuitori la 1 ianuarie 2025, proiecțiile arată că până în 2080 populația ar putea scădea la 674.019 în varianta constantă (cea mai pesimistă), crește la 734.206 în varianta medie sau chiar ajunge la 787.483 în varianta optimistă, evoluții care pot fi influențate de soldul pozitiv al migrației, posibilul sold natural favorabil, numărul ridicat de studenți, precum și de calitatea vieții și infrastructura atractivă a județului.
Silviu Vîrva, vicepreședinte INS: „Clujul este un motor al Transilvaniei”.
Vicepreședintele INS ne-a relatat și motivele accelerării demografice în județul Cluj.
„Clujul este un motor al Transilvaniei. Atrage investitori, studenți și oameni pentru un trai mai bun. Este un pol de dezvoltare foarte important al regiunii. Se poate observa după câștigul salarial. Este imediat după municipiul București, dar în ceea ce privește chiriile, Clujul este cel mai scump. Prețurile au sărit foarte tare. Clujul s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani și păstrează ritmul de creștere, chiar dacă mai există perioade de stagnare. În ultimii trei ani, în România am înregistrat mai mulți imigranți decât emigranți. Varianta cea de mijloc, cea mai probabilă este cea mai plauzibilă, chiar și pentru Cluj. Nu aș putea spune dacă populația municipiului Cluj-Napoca ar putea ajunge sau nu la 400.000 de oameni până în 2080, dar am constatat, în timpul ultimului recensământ, când am fost prezent la Cluj, faptul că, tot mai multe persoane din municipiul Cluj-Napoca alegeau să meargă spre zona rurală din zona metropolitană, inelul 1 și 2, adică în zona periurbană”, a declarat Silviu Vîrva pentru monitorulcj.ro.
Acesta ne-a explicat că migrarea în zona metropolitană Cluj a făcut loc persoanelor care au migrat din alte județe în municipiul Cluj-Napoca.
„Au migrat un număr mare de persoane în Cluj-Napoca. Și-au căutat chirii în zona în care și-au găsit joburi. Au venit pentru locuri de muncă mai bine plătite și accesibile, dar și pentru nivelul de trai. Dezvoltarea accelerată și proiectele mari de infrastructură precum: centură metropolitană, metroul și trenul metropolitan sunt reflectate și în evoluția demografică a Clujului”, ne-a mai spus Silviu Vîrva.
Acesta ne-a mai explicat că la Cluj cresc și nomenclatoarele pentru colectarea de date, iar acest lucru înseamnă dezvoltare, deoarece dacă nu ar fi, nomenclatoarele s-ar păstra de la an la an pe aceeași linie.
„În județul Cluj este o creștere. Atât a nomenclatoarelor, cât și a volumului de muncă, în ceea ce privește datele statistice”, a mai precizat Vîrva.
Florești, cea mai mare comună din România
Am fost curioși să aflăm câteva detali și despre Florești, cea mai mare comună din România, cu o populație de 52.735 locuitori, potrivit RPL 2021: Recensământul Populației și Locuințelor.
Vicepreședintele INS a explicat că datele oferite la cel mai recent recensământ sunt destul de exacte, deoarece, inclusiv în Florești s-a luat în calcul cine locuiește real în mod real în comună.
„La recensământ, pentru prima data s-au urmărit persoanele rezidente. Că au sau nu au formă legală de ședere nu a fost luat în calcul. Multe persoane locuiesc în mod real în Florești, Apahida și alte localități din zona metropolitană, dar își păstrează un act de identitate pentru municipiul Cluj-Napoca, pentru școli și așa mai departe. La recensământ am urmărit persoanele rezidente, chiar dacă nu aveau viză de reședință (flotant). Am înregistrat și persoanele care au declarat că nu au flotant, la locul unde au declarat că locuiesc sau stau mai mult de 12 luni. Asta este definiția rezidentului”, a mai explicat Vîrva.
El a mai menționat că pe fondul unei migrații pozitive, fie ea din străinătate sau internă trebuie să profităm cu niște politici publice foarte bune pentru că acest lucru duce spre o creștere a economiei.
„Bonus, avem o migrație internațională foarte bună. Trebuie să profităm de acest fapt. Este un plus economic. Din Asia au migrat foarte mulți oameni în România. În special din Pakistan, Sri Lanka etc”, a conshis Silviu Vîrva.
Nord-Vestul României, „fruncea” regională
În volumul lansat de INS mai este precizat că Regiunea Nord-Vest se remarcă printr-o situație demografică și economică mai favorabilă decât media națională. În 2024, s-a situat pe locul al doilea la numărul de născuți vii (20,9 mii), a avut un sold demografic pozitiv (+6852 persoane) și s-a plasat în top la indicatorii pieței muncii: rată de activitate de 69,2% și rată de ocupare de 66,0%, valori depășite doar de București-Ilfov. Aceste elemente confirmă o regiune atractivă, cu o economie dinamică și o structură demografică mai puțin afectată de declinul observat în alte zone ale țării.
Proiecțiile până în 2080 arată totuși o scădere a populației, dar una dintre cele mai reduse la nivel național, de aproximativ -9,0%, comparativ cu declinurile severe din sudul țării. În ciuda îmbătrânirii populației la nivel național, Nord-Vestul rămâne una dintre regiunile cu cea mai echilibrată structură demografică, cu cel mai scăzut raport de dependență (75,5%). Astfel, regiunea este proiectată să-și păstreze reziliența demografică și economică și în perspectivele pe termen lung.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
