Social

Dezbatere la Khetane despre viitorul Pata Rât. „Clujeni, vă simțiți viitorul în siguranță?”

În ultima zi a festivalului Khetane, politicieni, activiști, ONG-iști și oameni care au locuit la groapa de gunoi a orașului se întâlnesc pentru a discuta cum poate fi oprit fenomenul Pata Rât.

sursa foto Facebook Octavian Fedorovici

 

Adrian Dohotaru, activist de mediu și fost parlamentar, invitat la dezbatere, susține că „promisiunea primarului Emil Boc de a desființa Pata Rât ca ghetou până în 2030 a fost de fapt PR pentru proiectul imobiliar al colegei PDL Elena Udrea”.


„România are de zeci de ori mai puține locuințe sociale față de media UE, ca să nu mai discutăm de țările mai avansate. Trebuie sa vii aici ca sa simti cum rampa pute în fiecare zi pentru oamenii din Pata Rât, nu doar ocazional când bate vântul spre Cluj”, spune Dohotaru.

Szakáts Istvan, organizatorul festivalului și activist civic adresează o întrebare clujenilor și anume dacă își simt viitorul în siguranță.


„Distinși cetățeni - în oricare dintre cartierele municipiului Cluj-Napoca ați sta - vă simțiți viitorul în siguranță? Nu neapărat ar trebui. Ați putea fi viitorii patarâteni. Vă invităm la un exercițiu de reflecție și solidaritate, pornind de la cazul clujenilor care locuiesc în cartierul Pata Rât al Clujului. Din păcate, în ciuda repetatelor declarații ale domnului primar Emil Boc  «nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă», în municipiul Cluj-Napoca există cel puțin 5 zone în care cetățenii sunt abandonați și lăsați în urmă.  În acte”, susține Szakáts.

Activiștii arată că în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, votată în Consiliul Local Cluj-Napoca, se arată următoarele:


  • „zona marginalizată Pata Rât continuă să facă obiectul uneia dintre cele mai evidente și complexe fenomene de excluziune socială din România"
  • „Persistența unui fenomen sever de marginalizare socială în cazul comunităților din zona Pata Rât"
  • „Depozitul de deșeuri municipale Pata-Rât (depozitare deșeuri municipale netratate, poluare cu metale grele, fenoli, azotiți, amoniu, cloruri, pesticide și metale grele)
  • „Una din probleme cele mai mari de accesibilitate la sistemul de transport public apare la nivelul comunității marginalizate de la Pata Rât"

„Deci, se pare că da, totuși există cetățeni clujeni abandonați și lăsați în urmă la Cluj-Napoca. Numai la Pata Rât, cu miile. În fapt, în municipiul Cluj-Napoca numărul de persoane expuse riscului de excluziunie socială este în creștere”. «Obiectivul ambițios, dar realist, este ca în 2030 Pata Rât să nu mai existe. Este un angajament al nostru și sper și al administrației metropolitane, care să fie realizat cu pași concreți» spunea Emil Boc. Doar că din păcate, realitatea pare să-l contrazică din nou pe domnul primar”, susțin activiștii.

În Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) se mai menționează și faptul că „stocul de locuințe sociale din Cluj-Napoca în prezent este virtual inexistent”.


Dezbatarea are loc de la ora 16.00, iar printre cei care și-au anunțat prezența se numără  Alexandru Fechete, Linda Greta, Eniko Vince, Adrian Dohotaru, Alexandrina Kiss, Livia Labo, Ioana Trana, Simona Ciotlăuș, Sorana Constantinescu și Mădălina Mocan, precum și consilieri locali USR.

CITEȘTE ȘI:

A început Khetane! Sute de participanți cântă și dansează la festivalul de la Pata Rât - FOTO/ VIDEO

Vineri începe Khetane, festivalul comunitar din zona Pata Rât. De la concerte, la expoziții și prezentări de modă

Festivalul Khetane de la Pata Rât, un mod de a arăta „comunității rome propria ei bogăție”: „Nu e un festival de manele, e mai mult de atât”

abonare newsletter