Sănătate
Mortalitatea infantilă din România, mult mai mare la sate, unde există un deficit acut de medici de familie. Vicepreședinte CNAS: Nu banii sunt totul
România se confruntă cu un deficit de medici de familie în mediul rural, unde mortalitatea infantilă este mult mai mare decât cea din mediul urban.
Rata mortalității infantile din România este mult mai mare în mediul rural | Foto: Salvați Copii / Fotografie ilustrativă
Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România, potrivit unei analize realitate de Salvați Copiii România.
Conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau un deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente.
Dintre localitățile care înregistrează deficit de medici:
- 335 nu aveau medic de familie propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități;
- 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie;
- restul localităților se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populație.
Situație îngrijorătoare
Comparativ cu finalul anului 2024, situația rămâne practic neschimbată și indică o stagnare îngrijorătoare a sistemului:
- 1.057 localități cu deficit;
- 1.502 posturi necesare;
- 328 localități fără cabinet propriu, dar cu puncte de lucru;
- 181 localități complet neacoperite.
Deificitul de medici de familie din comune este corelat și cu faptul că, în mediul rural, mortalitatea infantilă este mai mare decât cea din mediul urban.
România, cu una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE
Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰ (la mie), aproape dublu față de media UE (3,5‰). Disparitățile sunt majore - 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
Vicepreședinte CNAS: Nu banii sunt totul.
„Distribuția medicilor de familie evidențiază o inechitate clară între mediul urban și cel rural, ceea ce accentuează nevoia de consolidare a asistenței medicale primare în comunitățile rurale. Există însă exemple de județe care reușesc să atragă medici prin implicarea directă a autorităților locale și printr-un dialog constant cu aceștia. Vedem medici care merg activ în consiliile județene, semnalând nevoile reale din comunități și contribuind la conturarea soluțiilor. Experiența ne arată că sprijinul financiar, de unul singur, nu este suficient, este nevoie de educație, infrastructură și, mai ales, de implicarea reală a autorităților locale. Fără acest sprijin, va fi dificil să atragem tineri medici în mediul rural. Modele din Maramureș, Sibiu, Harghita sau Dolj ar putea fi preluate și adaptate și în alte județe”, a precizat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, citată în studiu.
Cum pot fi atrași medicii tineri la sate?
„Este nevoie să construim un veritabil masterplan guvernamental pentru a atenua deficitul de personal și pentru a favoriza un medic de familie tânăr să aleagă să își desfășoare profesia în mediul rural. Populația din mediul rural are dreptul la serviciile unui cabinet de medicină de familie, astfel încât domiciliul să nu fie un criteriu de discriminare. Este nevoie de investiții în infrastructură, de gândirea unor strategii care să cuprindă soluții pentru familia medicului, stimulente financiare, dar și deduceri fiscale suplimentare. Sănătatea trebuie să rămână un drept fundamental și pentru cetățenii care locuiesc în mediul rural”, a subliniat Conf. Univ. Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte, Societatea Națională de Medicina Familiei.
Spitale pline în România din cauza lipsei de medici
În paralel, datele privind utilizarea serviciilor medicale arată o presiune crescută asupra sistemului spitalicesc, cauzată inclusiv de accesul limitat la medicina primară. În anul 2025, din totalul de 3.652.042 de cazuri de pacienți externați după spitalizare continuă:
- doar 1.071.831 (sub o treime) s-au prezentat la spital cu trimitere de la medicul de familie;
- în timp ce 2.086.541 de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.
Aceste date evidențiază rolul esențial al medicului de familie în prevenție, diagnostic precoce și orientarea corectă a pacienților în sistemul de sănătate. Lipsa accesului la servicii de medicină primară contribuie la utilizarea excesivă a serviciilor de urgență și la supraîncărcarea spitalelor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
