Politică

Femeile nu au loc în politică? Marile partide propun cele mai PUȚINE femei la parlamentare

Marile partide politice din România propun cei mai puțin candidați de sex feminin la alegerile parlamentare din această iarnă.

femeile-nu-au-loc-in-politica-marile-partide-propun-cele-mai-putine-femei-la-alegerile-parlamentare

 

 


Participarea candidaților de sex feminin rămâne redusă și la alegerile parlamentare din 6 decembrie, deși procentul va crește puțin față de alegerile locale din 27 septembrie.

 


La alegerile locale din această toamnă, femeile au reprezentat doar 22,9%, iar pentru alegerile din decembrie, reprezintă abia 29,5% din totalul candidaților. De asemenea, plasarea candidaților de sex feminin pe locuri eligibile pe listele de candidați poate fi îmbunătățită, pentru a oferi șanse egale cu adevărat, potrivit unei analize Expert Forum (EFOR).

Marile partide oferă cele mai puține femei la alegerile parlamentare

Cel mai mare procent de femei raportat la toți candidații partidului se regăsește la Partidul Ecologic Român (PER) – 36,13%, Partidul România Mare (PRM) – 34,42%, respectiv Partidul Puterii Umaniste social-liberal (PPUSL) – 32,46%.


Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), respectiv Partidul Verde (PV) au circa o treime femei candidați.

Codași rămân Partidul Mișcarea Populară (PMP) – 26,37%, dar și Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), PRO România și Uniunea Salvați România (USR), fiecare cu aproximativ un sfert din candidații de pe listă femei, cu mențiunea că marile partide oferă cei mai mulți candidați: PMP (641), PNL (640), Pro România (639) și PSD (631).


Alianța USR-PLUS, singura alianță la aceste alegeri, a înregistrat 616 candidați. AUR, unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească a înregistrat 621 de candidați. 620 de candidați a înregistrat și PER, care în săptămânile dinaintea alegerilor a atras mai multe figuri celebre, dar controversate, din alte partide, potrivit EFOR. Totodată, s-au înregistrat 42 de candidați independenți.

Pozițiile 1 pe liste, dominate clar de bărbați

Conform analizei EFOR, partidele politice care au mecanisme pentru alegerea internă a reprezentanților nu au reușit sa impună un procentaj mai mare de femei decât cele care impun candidații de la centru. Comparativ cu 2016, diferențe mai semnificative se văd doar în unele circumscripții.


De asemenea, raportat la numărul total al acestora, candidații de sex feminin sunt relativ proporțional reprezentați pe locuri eligibile. Cu toate acestea, cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentanți predominant bărbați.

La alegerile locale, specialiștii au identificat 936 de liste de candidați care nu asigurau reprezentarea ambelor sexe. În schimb, la alegerile parlamentare, birourile electorale de circumscripție au fost mult mai disciplinate, iar numărul de liste cu probleme este mic. Au fost găsite doar șase liste aprobate fără respectarea reglementărilor.

Ce recomandări sunt în privința femeilor pe listele electorale?

1. Legislația ar trebui modificată pentru a include reglementări privind nulitatea listelor de candidați validate prin încălcarea regulilor;
2. Publicarea unor seturi mai extinse de date privind candidații, în timp util;
3. Introducerea unor amendamente în legislația electorală sau cea privind partidele politice care să faciliteze creșterea participării femeilor la viața politică.

CITEȘTE ȘI:

Anca Ciubăncan, demisie din fruntea PSD Cluj-Napoca, după scorul slab obținut la alegerile locale. Cine îi ia locul?

 

 

Ultimele Stiri
abonare newsletter