Politică
Peste 91 de milioane de lei, în primele șase luni din an, subvenții pentru partide: PSD obține 30,4 milioane de lei. EFOR: „Cheltuirea banilor se realizează fără transparență”.
În primele șase luni din an, partidele parlamentare au primit împreună 91,8 milioane de lei din subvenții. Chiar dacă bugetul anual a fosr redus cu 10%, tema beneficiarilor finali ai acestor fonduri rămâne problematică: „Cheltuirea banilor se realizează tot fără transparență”, avertizează Expert Forum.
Peste 91 de milioane de lei, în primele șase luni din an, subvenții pentru partide: PSD obține 30,4 milioane de lei. EFOR: „Cheltuirea banilor se realizează fără transparență”.| Foto: Mălina Norocea / Inquam Photos
Anul trecut, 8 partide politice au primit 232 de milioane de lei.
În urma reducerii cu 10% a subvențiilor, în 2026 partidele politice au primit 209 milioane de lei, însă modul în care sunt cheltuiți acești bani și beneficiarii finali ai acestor fonduri ridică semne de întrebare în privința transparenței procesului derulat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), arată analiza publicată de organizația Expert Forum (EFOR).
CITEȘTE ȘI:
AEP pregătește modificarea legislației electorale: finanțarea partidelor politice, printre schimbările vizate
Spre exemplu, din cei peste 91 de milioane de lei, o treime din fonduri – 30,4 milioane de lei, au fost obținute de PSD. Cele mai mari alocări au fost pentru propagandă (PSD), pentru investițiile în bunuri mobile și imobile, precum și în activitățile cu caracter politic.
Peste 91 de milioane de lei, în primele șase luni din an, subvenții pentru partide: PSD obține 30,4 milioane de lei. EFOR: „Cheltuirea banilor se realizează fără transparență”.
Subvențiile partidelor în 2026: Cum au fost distribuite fondurile?
CITEȘTE ȘI:
Partidele politice au pompat 8 milioane de lei în publicitatea online pentru alegerile prezidențiale. Expert Forum: Noul regulament european „va afecta transparența finanțării politice”.
În prima jumătate a anului 2026, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 91,8 milioane de lei, după cum urmează:
*PSD – 30,4 milioane lei
*AUR – 18 mil. lei
*PNL – 16,6 mil. lei
*USR – 11,8 mil. lei
*SOS România – 7,8 mil. lei
*POT – 6,3 mil. lei
*PMP – 430 mii lei
*Forța Dreptei – 409 mii lei
PSD, cheltuieli de peste 19 milioane de lei: peste jumătate din bani au mers pe propagandă
În 2026, partideler politice, inclusiv Pro România, au cheltuit 79,9 milioane de lei.
CITEȘTE ȘI:
Zeci de magistrați din țară au dat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă și cer despăgubiri de 5,5 milioane de lei. AEP cere clarificări Consiliului Superior al Magistraturii.
PSD are cele mai mari cheltuieli -19,5 milioane de lei, din care peste jumătate au fost alocați pentru presă și propagandă.
Majoritatea banilor cheltuiți provin de la:
*PSD – 19,5 de milioane de lei,
*AUR – 14,6 de milioane
*PNL – 17,6 de milioane de lei
*USR - 11,6 milioane de lei.
*SOS România - 8,2 milioane de lei,
*POT - 7,2 milioane de lei.
Pentru presă și propagandă s-a cheltuit mai puțin comparativ cu perioadele similare din anii trecuți. Spre exemplu, în 2024, presa și propaganda reprezentau 56% din cheltuielile primelor 7 luni, acum au scăzut la 27,6%, dar cheltuielile rămân semnificative:
*Presă și propagandă – 22 mil. lei (27,6%)
*Personal – 15,7 mil. lei (19,7%)
*Investiții mobile/imobile – 8,4 mil. lei (10,6%)
*Activități politice – 6,4 mil. lei (8%)
*Chirii/sedii – 4,6 mil. lei (5,7%)
*Consultanță politică – 4,5 mil. lei (5,7%)
Din cele 25 de categorii de cheltuieli raportate, patru concentrează peste două treimi din totalul banilor cheltuiți de partide, potrivit raportului EFOR.
Cheltuieli pe partide
Partidele au avut strategii diferite de cheltuire.
PSD a fost cel mai cumpătat, cheltuind doar 64% din banii primiți în primele șase luni din 2026. PNL a cheltuit 106%, AUR 81%, iar USR 99%. SOS România și POT au cheltuit mai mult decât au primit, adică 105%, respectiv 116%. FD a cheltuit 121%, iar PMP 98%.
Strategiile partidelor: cum sunt cheltuiți banii?
Potrivit analizei Expert Forum, partidele mari (PSD, PNL, AUR) domină prin volum, dar diferă la nivel de strategie:
PSD investește în propagandă, PNL în active imobile, iar AUR echilibrează comunicarea cu deplasările.
USR se distinge prin accentul pus pe personal, iar SOS și POT au profiluri mixte, orientate spre organizarea de activități, deplasări, respectiv comunicare.
Partidele cu bugete mai mici (FD, PMP) sunt orientate mai degrabă spre supraviețuire administrativă (chirii, onorarii juridice) decât spre activitate politică propriu-zisă.
PSD este partidul cu cele mai mari cheltuieli totale, 19,5 milioane de lei, din care peste jumătate din buget (54,6%) a mers către presă și propagandă, un procent mult peste media celorlalte partide mari.
PNL, aflat aproape la egalitate cu PSD, cu 17,6 mil. lei, are un profil diferit. Aproape jumătate din buget (7,7 milioane de lei – 43,9%) s-a dus pe investiții în bunuri mobile și imobile — categorie unde PNL depășește clar toate celelalte partide, aceste fonduri fiind legate de achiziționarea unui sediu. Presa și propaganda ocupă locul doi (4,9 mil lei – 28,3%).
AUR a cheltuit 14,7 mil. lei, din care presă și propagandă (3,9 mil. lei – 26,6%), dar și o pondere ridicată pentru deplasări în țară și străinătate (2,4 milioane de lei – 16,5%) – cea mai ridicată dintre toate partidele analizate la acest capitol.
USR a cheltuit în total 11,7 mil. lei și se remarcă prin faptul că personaluleste, de departe, principala cheltuială (4,6 mil. lei – 39,7%), procentual cel mai ridicat dintre partidele mari.
„Chiar dacă valoarea veniturilor și cheltuielilor a scăzut în 2026 comparativ cu anii anteriori, principala concluzie este că cheltuirea banilor se realizează tot fără transparență”, potrivit concluziei raportului EFOR.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a inițiat un proces amplu de reformă, care include și legislația privind finanțarea politică și a campaniilor electorale.
„Considerăm că este un moment important în care ar trebui să se ia în calcul reglementarea transparenței acestor fonduri și publicarea beneficiarilor, unele dintre temele cele mai criticate de către public, organizații civice sau organizații și instituții internaționale”, semnalează Expert Forum.
În iulie, AEP a pus în dezbatere publică un proiect de lege care are ca scop reglementarea cadrului instituțional și a sancțiunilor care se vor aplica pentru încălcarea reglementărilor legate de publicitatea politică. Totuși, deși Regulamentul și acest proiect rezolvă o parte din problemă, nu ar oferi o imagine completă a modului în care se cheltuiesc subvențiile.
„Transparența nu poate fi asigurată fără publicarea constantă și transparentă a tuturor beneficiarilor banilor publici, mai ales pentru categoriile de cheltuieli cele mai sensibile și unde se circulă cei mai mulți bani”, se mai arată în raportul citat.
Potrivit organizației, partidele ar trebui să returneze la finalul anului banii pe care nu îi cheltuiesc. De asemenea, legislația ar trebui să clarifice și să explice tipurile de cheltuieli permise. Clarificările pentru ceea ce înseamnă de fapt cheltuielile cu propaganda sau cheltuielile cu protocolul ar aduce un plus de transparență.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
